Moldovenii nu mai vor să dea mită

Comisia Naţională pentru Integritate a fost în ultimul timp în vizorul comentatorilor politici şi opiniei publice mai cu seamă din cauza scandalului declanşat în legătură cu declaraţia de avere nefăcută a celui care urma să controleze tocmai averilor demnitarilor. Diana Răileanu a căutat să afle cum se văd măsurile anticorupţie anunţate de autorităţi la nivelul unei organizaţii specializate în monitorizarea transparenţei actului guvernării, Transparency International:

Ianina Spinei: „Dacă anterior respondenţii considerau că sărăcia generează corupţia, acum tot mai mulţi înţeleg că corupţia duce la sărăcirea statului, a populaţiei. Chiar dacă mai puţin de o treime dintre respondenţi spun un „nu” categoric plăţilor neoficiale, uitându-ne în dinamică, din 2005, noi vedem că ponderea celor care sunt categoric contra plăţilor neoficiale creşte.

În cadrul acestei cercetări se atestă nişte tendinţe care trebuie să fie luate în considerare de guvernanţi. Trebuie să se atingă o finalitate în respectarea legislaţiei. Există supremaţia legii şi aici toţi cetăţenii sunt egali, indiferent de ce post ocupă fiecare şi, în al doilea rînd, problema trebuie să fie tratată în cel mai serios mod, cu cea mai multă transparenţă, astfel încât publicul să se simtă un actor în acest proces.”

Europa Liberă: Dna Spinei, promisiunile politicienilor, de exemplu, de reformare a justiţiei, de verificare a averii demnitarilor, influenţează percepţia oamenilor despre corupţie sau ei aşteaptă să nu mai dea mită la şcoală, la policlinică?

Ianina Spinei: „Promisiunile trebuie să fie însoţite de măsuri concrete. Ce constatăm noi astăzi? Da, prevenirea corupţiei este o direcţie prioritară în activitatea Guvernului, însă este important nu doar să ne limităm la modificarea cadrului legal, la adoptarea unor legi, este foarte important şi aspectul aplicabilităţii legilor care au fost adoptate.

Este foarte important şi aspectul cînd persoanele corupte sunt trase la răspundere, adică nu doar să se facă conferinţe fastuoase la care să se spună că „iată, uitaţi-vă, în conformitate cu acele obligaţii pe care ni le-am asumat vizavi de partenerii noştri externi au fost adoptate atâtea şi atâtea legi”. Este nevoie ca reprezentanţii autorităţilor publice să fie foarte
expliciţi în mesajul pe care îl oferă publicului, să facă vizibile acţiunile pe care le întreprind, inclusiv în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar.”

Europa Liberă: Dar care este reacţia publicului la măsurile anticorupţie pe care le întreprind acum autorităţile?

Ianina Spinei: „Eu aş vrea vorbesc în contextul uneia dintre întrebările din sondaj: „poate fi combătută corupţia în Republica Moldova?”. Constatăm că pe parcursul ultimelor cercetări, ponderea celor care sunt un pic mai optimişti în acest sens a crescut. O pondere considerabilă de respondenţi, deşi cred că corupţia va exista întotdeauna, sunt de părere că există şi şanse pentru a diminua acest fenomen. Autorităţile ar trebui să ia atitudine de această informaţie, pentru că populaţia este interesată ca fenomenul să fie contracarat, aşteptările publicului sunt foarte mari, pentru că este tot mai conştient de pericolele corupţiei.”

Europa Liberă: Săptămâna trecută au fost câteva relatări în presă, inclusiv despre averile şi casele pompoase ale unor preoţi. Înseamnă cumva acest lucru că deja exigenţele societăţii sunt mai înalte decât în trecut? Dacă până nu demult atrăgeau atenţia la un învăţător, la un judecător, astăzi sapă mai adânc?

Ianina Spinei: „De fapt, Biserica este o instituţie aparte de stat. Faptul că oamenii reacţionează în acest mod atestă că ei sunt mai conştienţi şi sunt mai deschişi în expunerea propriei opinii, că oamenii nu mai pot fi amăgiţi cu mititelul şi că cerinţele lor
sunt mult mai dure în ceea ce priveşte corupţia în orice domeniu, public, privat, cît şi în domeniul despre care vorbiţi Dvs.

Este foarte important ca publicul să nu se simtă un simplu spectator, să spună „iată asta nu e bine, asta e rău” şi doar să contemple, să fie pesimist. Dar ceea ce este şi mai important, trebuie să intervenim, să fim intoleranţi, să avem curajul de a spune „nu”, să avem cerinţe mai mari faţă de autorităţi, dar şi noi să ne arătăm intenţia de a fi colaborativi în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea acestui fenomen.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, să luăm un caz concret, numirea şefului Comisiei Naţionale pentru Integritate şi iniţierea activităţii acestei Comisiei. Cum ar fi putut oamenii să se implice în acest caz şi tot scandalul din jurul acestei numiri?

Ianina Spinei: „În opinia mea, anul 2012 a fost compromis. După opt luni de inactivitate în domeniu în sfârşit a fost numit preşedintele Comisiei. Văzând că în această Comisie sunt, de fapt, doi profesionişti care au experienţă de lucru în domeniu,
am fost încurajată, gândindu-mă că se vor întreprinde măsuri eficiente pentru a pune acest proces în sfârşit pe roate.

Ceea ce ne putem noi aştepta în 2013 este, de fapt, colectarea declaraţiilor şi postarea lor pe pagina web a acestei entităţi. Cum spuneam, 2012 a fost un an compromis în ceea ce priveşte verificarea declaraţiilor de venituri şi proprietate. Noi mizăm foarte mult că această debandadă politică privitor la funcţiile membrilor sau la cea de preşedinte a Comisiei nu va tergiversa în continuare promisiunile de a pune sub control verificarea declaraţiilor de venituri şi proprietate, dar şi analiza situaţiilor de conflict de interese.

Care este rolul publicului în acest sens? Comisia va examina situaţiile de conflict de interese raportate. Cine trebuie să raporteze despre asemenea situaţii? Funcţionarii care se află în situaţii de conflict, dar şi publicul. Materialele jurnaliştilor de investigaţie abundă cu asemenea cazuri, evident că oamenii trebuie să ştie că entitatea la care ar putea apela şi anunţa despre astfel de cazuri în activitatea funcţionarilor este Comisia Naţională de Integritate, iar prin semnalarea acestor cazuri publicul poate să contribuie activ la prevenirea corupţiei începând cu autorităţile publice locale până la cele centrale.”