Academia de Ştiinţe: S.O.S. Reducere drastică a bugetului

S.O.S. din partea Academiei de Ştiinţe: ştiinţa autohtonă ar fi „în pericol” după ce bugetul Academiei a fost redus pentru 2013 cu 50 de milioane de lei. Academia va avea, la anul, conform Legii Bugetului de Stat adoptată recent, bani din partea statului, adică a contribuabililor ce se ridică la suma de 346 milioane de lei. Discutăm pe această temă cu dl Preşedinte al Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Duca.

Europa Liberă: Aşadar, mai mulţi membri ai Academiei de Ştiinţe au adresat, în numele comunităţii ştiinţifice, cum se precizează, o scrisoare deschisă preşedintelui, premierului şi speaker-ului în care deplâng reducerea drastică a bugetului pentru Academie. Dvs., dle Academician, sunteţi şi membru al Guvernului. Cum au explicat colegii din executiv reducerea drastică a finanțării științei și inovării cu circa 50 de mil de lei?

Gheorghe Duca: „N-a explicat nimeni. În principiu toată lumea a primit o poziţie, ştiţi, de aşteptare ce se va întâmpla, dar mă miră faptul că noi în guvern am discutat mai mult timp cu Ministerul Finanţelor, cu Ministerul Economiei, cu prim-ministru despre bugetul comunităţii ştiinţifice (pentru că noi vorbim despre Academie, dar Academia este numai o parte a comunităţii ştiinţifice). Şi am convenit la acest buget, ne-am înţeles să facem unele reforme care vor decentraliza, pentru că sunt învinuiri că este prea centralizată comunitatea, că ea este condusă de Academie. Aşa a fost ideea în 2004 pentru că nu era altă structură şi Academia de Ştiinţe s-a împovărat cu administrarea.

Acum este o iniţiativă a deputaţilor pentru a aranja toate entităţile, comunităţile ştiinţifice la locul său, este hotărâre de guvern ca până în decembrie noi să prezentăm o strategie de dezvoltare a ştiinţei până în anul 2020, un angajament al Republicii Moldova faţă de comunitatea europeană, şi totul mergea aşa cum a fost înţeles. Pentru că există nişte legităţi, nişte acţiuni, politici care trebuie elaborate suplimentar pentru ca să schimbăm situaţia.

Şi ceea ce s-a întâmplat, ceea ce au făcut deputaţii într-un moment, că nimeni practic nu ştia, dar s-a făcut foarte şi foarte ad-hoc. Eu cred că a fost o acţiune atât nechibzuită, nemotivată, pripită care stau şi mă gândesc ce scop are această acţiune. Dacă are ca scop ca noi să facem reforme de tipul eliberării din funcţie a 500 de persoane, pentru că asta este costul acestei diminuări a finanţării. O să fie simţită nu numai de, eu ştiu, comunitatea ştiinţifică, dar o să simtă şi ţara, şi Republica Moldova.”

Europa Liberă: Chiar „o lovitură distrugătoare pentru ştiinţă şi viitorul ţării”, am citat, această reducere de buget, cum se spune în scrisoare?

Gheorghe Duca: „Da, eu cred că da. Este o reducere care în primul rând o să plaseze imaginea ştiinţei în R. Moldova într-un loc foarte jos şi prin aceasta o să accelereze exodul tinerilor talente. Dacă societatea vede că politicul nu susţine ştiinţa, care este susţinută în toată lumea. Anul trecut ONU a ieşit cu o declaraţie către toate ţările ca să argumenteze finanţarea ştiinţei, că au demonstrat că ştiinţa, dacă este finanţată mai mult 1-2 procente din PIB, influenţează asupra sărăciei, o diminuează, dezvoltă societatea. Eu cred că este o rea-voinţă a politicului de astăzi faţă de comunitatea ştiinţifică.”

Europa Liberă: Dle Duca, dar pe de altă parte, în situaţia asta în care toată lumea „strânge cureaua”, se închid şcoli, poate sunt domenii unde se poate reduce din cheltuieli şi la Academia de Ştiinţe?

Gheorghe Duca: „Chiar îmi place, dvs. să vorbiţi cu gura politicienilor minciuni. Sunt numai două sectoare din R. Moldova unde pe parcursul anilor se diminuează finanţarea.”

Europa Liberă: La ce minciuni vă referiţi?

Gheorghe Duca: „Staţi puţin. Deci, este educaţia, cu 240 de milioane, şi este ştiinţa, cu 50 de milioane. Daţi-mi un exemplu al unui minister unde s-a micşorat faţă de anul trecut finanţarea. În toate ministerele, în toate sectoarele finanţarea se măreşte.

Încă o dată vreau să vă spun că asta este o politică, din păcate, şi lucrul acesta se vede şi din politica de dezvoltare a Republicii Moldova până în anul 2020, unde nu există loc pentru inovare, nu există loc pentru cercetare, unde cercetarea şi inovarea nu se ia în considerare aşa cum se ia în toată lumea, în Europa, că ea este o componentă importantă care funcţionează cu bătaie lungă.”

Europa Liberă: Academiei i s-a reproşat în repetate rânduri că ar cheltui milioane de lei inadecvat, adică nu pentru dezvoltarea ştiinţei, ci pentru alte necesităţi. Poate că aici poate fi găsită explicaţia „zgârceniei bugetare” faţă de academie pentru 2013?

Gheorghe Duca: „Să aranjăm lucrurile clar: toţi banii care au venit ultimii ani au fost îndreptaţi doar la salarizare şi la plata serviciilor. Pentru anul acesta s-a preconizat numai 3 mln. de lei pentru echipament. Şi dacă un aparat de exemplu pentru fizicieni costă în jur de 1,2,3 mln. de euro şi noi vorbim de 3 mln. de lei pentru ca să înzestrăm laboratoarele cu echipament, eu consider că aceasta este pur şi simplu o aberaţie.

Noi vorbim că foarte mulţi bani se dau în ştiinţa. Hai să vedem şi să comparăm. Nu vreau să ne comparăm cu SUA, care a avut 430 de miliarde pentru anul acesta. Eu vreau să ne comparăm cu ţări mai mici ca noi. Slovenia, de exemplu, care are 2 mln. de locuitori. Cât se finanţează ştiinţa? 800 de mln. Hai să luăm Estonia, care are 1,2 mln. de locuitori . Cât s-a finanţat ştiinţa? 360 de mln. de euro. Dar noi avem 22 de mln. de euro.

Noi dacă vrem să implementăm în practică de exemplu un preparat, că noi avem foarte multe preparate chimice care astăzi sunt în calitate de substanţe farmaceutice, noi avem deschise uzine, noi avem deschise incubatoare, unde practic, deci, avem realizări, sunt realizări. Vorbeam zilele acestea cu nişte persoane din Parlament. Spuneţi-mi mie cât costă de exemplu cărţile scrise de Academicianul Eşanu? Cum să le estimăm?”

Europa Liberă: Dle Academician, noi înţelegem foarte bine sentimentul dvs. de revoltă, dar aceste reproşuri de cheltuire inadecvată nu vin atât din partea jurnaliştilor, cât din partea Curţii de Conturi, oficialităţilor, colegilor dvs. de la guvernare, ca să spunem aşa. Dvs. insistaţi că nu există totuşi motive pentru optimizarea cheltuielilor şi că ceea ce a făcut guvernul şi, în consecinţă Parlamentul, este un fel de abuz totuşi, luând în considerare furia dvs. aproape în legătură cu acest subiect, nu?

Gheorghe Duca: „Eu v-am spus că este o rea-voinţă. Doar noi la Guvern lucrul acesta l-am examinat de zeci de ori, ne-am întâlnit de zeci de ori cu ministerul. Doar s-au plasat deci finanţele pentru diferite activităţi ştiinţifice. Clar că acum, dacă nu se va revizui, nu se va revedea ceea ce s-a întâmplat, pentru că există o posibilitate. Preşedintele poate să n-o promulge şi parlamentarii pot să revizuiască lucrul acesta şi să ne invite pe noi. Pentru că trebuia să ne întrebe pe noi: Domnilor, ce s-a întâmplat? Doar nu ne-a întrebat nimeni. Şi astăzi noi ce o să facem? Dacă nu se va revedea, atunci o să trebuiască sigur să optimizăm, să închidem instituţii.”

Europa Liberă: Şi chiar este vorba, dle Preşedinte, despre lichidarea chiar a cel puţin șapte instituţii ştiinţifice, disponibilizarea a mai mult de 500 de angajaţi, inclusiv 250 de cadre tinere şi sistarea unor cercetări?

Gheorghe Duca: „Acesta este costul.”

Europa Liberă: De exemplu, ce fel de cercetări pot fi sistate în cazul acesta, aţi putea exemplifica, dle academician?

Europa Liberă: „Eu acum nu pot să spun lucrul acesta, pentru că atunci o să intre în panică lumea. Dar noi am dat indicaţii secţiilor, institutelor, universităţilor ca să examineze săptămâna aceasta toată tematica care este astăzi şi va fi prezentată sub formă de dare de seamă şi o să începem a sista proiecte şi o să vedem ce o să se întâmple. Pentru că şi anul trecut s-a micşorat, şi anul acesta s-a micşorat şi pentru anul următor s-au micşorat finanţările. Dar anul trecut noi am sistat procurarea echipamentului, reparaţiile. Deci, au fost alte articole. Anul acesta articole de acestea sunt foarte mici.”

Europa Liberă: Dvs. aţi vorbit despre o atitudine aşa, cam selectivă, numai faţă de învăţământ, ştiinţă, în comparaţie cu alte domenii, o atitudine a autorităţilor de această natură.

Gheorghe Duca: „Despre asta nu vorbesc eu, despre asta vorbesc cifrele.”

Europa Liberă: Bineînţeles. Da, dvs. aţi sonorizat aceste cifre. În scrisoare, între altele, în această scrisoare deschisă, unul din reproşurile adresate autorităţilor este că acestea ar ignora, de regulă, cunoştinţele membrilor corespondenţi, profesorilor, doctori ş.a.m.d. în procesul luării deciziilor de către organele de stat. Ce se are în vedere, de fapt? Aţi putea exemplifica? Deci, guvernul sau cei care ar trebui să plece urechea la sfaturile şi recomandările savanţilor de fapt ignoră opiniile acestor savanţi sau ce se întâmplă?

Gheorghe Duca: „Sigur că se întâmplă, se ignoră, poate nu de fiecare dată cu rea-voinţă cum am spus-o eu despre votarea bugetului. Dar sunt diferite motive, dar din păcate se întâmplă. Chiar şi la tarife. S-a făcut o prezentare şi am crezut că totuşi se va lua în consideraţie poziţiile savanţilor de la Universitatea tehnică, de la Institutul de Energetică în privinţa de elaborare a acestor tarife, unde savanţii au arătat că ar putea să nu majoreze, sau să diminueze mai mult veniturile nemotivate şi tariful să meargă spre dezvoltarea sectoarelor care sunt nevoite să plătească tarife în sistemul energetic.

În afară de aceasta, noi de mai multe ori am propus schimbarea politicii faţă de însăţi energetică, pentru ca să implementăm şi să investim mai mult în energetica de alternativă, cum sunt energia eoliană, energia biomasei, energia soarelui, pentru a schimba situaţia, că suntem prea dependenţă energetic de alte ţări şi asta ne blochează dezvoltarea economică. Din păcate iarăşi nu vedem acţiuni.

Au fost mai multe demersuri, mai multe chiar şi întâlniri, conferinţe cu mai mulţi miniştri, reprezentanţi ai guvernului, ai politicului şi din păcate nu se ia în consideraţie. Nici nu se discută. Eu vreau să vă spun că simţim această umilinţa faţă de cei care cunosc mai mult. Cred eu că ar trebui totuşi etic să fie schimbată atitudinea politicului faţă de comunitatea ştiinţifică şi faţă de intelectuali.

Prin acest fapt noi o să pierdem mulţi intelectuali, o să se majoreze exodul, talentele. Unde pleacă un talentat matematician din şcoală, din liceu, din universitate? În primul rând în ştiinţă se duce, pentru că el nu are ce căuta în altă parte. Acolo, în ştiinţă, este locul lui. Şi dacă noi nu-i creăm aceste oportunităţi ca el să se manifeste, ca el să-ţi valoreze capacităţile în ştiinţă, el pleacă în altă parte, în ţările pe care le-am enumerat, acolo unde ştiinţa este susţinută.”