La sfîrșitul anului ar trebui să intre în vigoare două măsuri fiscale opuse, care ar putea costa economia americană 600 de miliarde de dolari în 2013.
Barack Obama a fost reales preşedinte al Statelor Unite dar acum se confruntă cu o problemă majoră care trebuie rezolvată până la 1 ianuarie 2013: or ajunge la un compromis financiar cu Congresul american or riscă reintraea în recesiune a economiei americane. Ileana Giurchescu rezumă relatarea corespondentului Europei Libere, Charles Recknagel.
Dacă problemele financiare ale Statelor Unite ar putea fi comparate cu o prăpastie, atunci economia americană se află pe marginea acesteia.
Pe 31 decembrie intră în vigoare o serie de creşteri de taxe şi impozite, ceea ce înseamnă că americanii vor avea mai puţini bani de cheltuit.
Pe de altă parte, la 1 ianuarie, intră în vigoare o măsură republicană ce impune reduceri drastice ale cheltuielilor bugetare. Măsură care va reduce deficitul, dar va scoate şi mulţi bani din circuitul economic, pentru că majoritatea reducerilor se referă la ajutoarele sociale.
Paul Danes, economist la Capital Economist din Londra atrage atenţia că aceste măsuri combinate ar face ca din circuitul economic să dispară o sumă echivalentă cu 4 la sută din Produsul Intern Brut. În opinia lui Danes, drumul sigur spre o nouă recesiune.
O perspectivă cu impact pe lungă durată nu numai pentru economia americană, ci și pentru economia globală. Schimbările de impozite şi taxe vor dura câţiva ani, reducerile cheltuielilor de stat sunt gândite pe 10 ani si ar fi de peste 100 de miliarde anual.
Pericolul prăpastiei fiscale s-a făcut resimţit încă din 7 noiembrie, imediat după victoria lui Barack Obama. Bursa de la New York a avut o pierdere de peste doi la sută pentru că investitorii nu ştiu dacă noua administraţie şi Congresul vor ajunge la un compromis.
Aparent greu de crezut, pentru că după alegerile parţiale pentru Congres, care au avut loc concomitent cu cele prezidenţiale, echilibrul de puteri a rămas neschimbat: Camera Reprezentaţilor este dominată de republicani iar Senatul de democraţi.
Liderii ambelor Camere s-au declarat dispuşi la un compromis.
Dar liderul Camerei Reprezentanţilor a ţinut să precizeze că republicanii nu vor accepta o creştere a veniturilor statului prin impozite dacă administraţia nu acceptă să reducă cheltuielile mai ales în domeniul social. Iar aici este vizat programul preşedintelui Obama de a universaliza asigurarea medicală.
Diferenţele ideologice dintre cele două partide sunt în ultimă instanţă unul din principalele motive pentru care s-a creat această prăpastie fiscală. Republicanii vor reducerea cheltuielilor bugetare fără mărirea fiscalităţii, democraţii vor o soluţie amestecată. De obicei cele două partide ajung la un compromis, dar în acest moment au foarte puţin timp pentru negocieri.