Nu este clar cum îşi va reduce cheltuielile AŞM, când zice că nu are bani decât pentru salarii şi întreţinere.
După ce estimase că ar putea rămâne fără aproximativ 7 institute de cercetare şi 500 din cercetători ştiinţifici în urma reducerii cu aproape 50 de milioane de lei a bugetului său pentru anul viitor, Academia de Ştiinţe declară că va încerca să nu concedieze pe nimeni. În aceste condiţii, nu este clar cum îşi va reduce cheltuielile instituţia, pentru că tot ea afirmă că nu are bani decât pentru salarii şi servicii de întreţinere a clădirilor. Liliana Barbăroşie a aflat mai multe la acest subiect, vorbind şi cu un expert în politici publice care a analizat eficienţa cheltuielilor Academiei de Ştiinţe din 2012:
Conducerea Academiei de Ştiinţe i-a convocat astăzi pe administratorii unităţilor de cercetare subordonate pentru a-i anunţa că vor trebui să-şi reducă, fiecare, cel puţin 10 la sută din cheltuielile programate pentru 2013. O asemenea măsură se ia pentru că, la momentul adoptării în lectura finala a legii bugetului pentru anul viitor, parlamentarii au găsit de cuviinţă să reducă cu aproape 50 de milioane de lei bugetul Academiei de Ştiinţă estimat iniţial la aproape 400 de milioane, fapt pentru care au fost acuzaţi într-o scrisoare emisă de instituţie că ar submina ştiinţa şi cercetarea. Preşedintele Academiei, Gheorghe Duca, a reacţionat spunând chiar că este o manifestare de „rea-voinţă” faţă de mediul academic.
Solicitat de noi, secretarul ştiinţific general al AŞM, Ion Guceac, ne-a spus că deocamdată nu se ştie care anume cheltuieli vor fi reprimate, dar că instituţia va încerca să evite concedierile printre cercetătorii ştiinţifici:
„Noi vom încerca factorul uman să nu-l afectăm. Am lansat astăzi criteriile în baza cărora urmează să traducem în viaţă această decizie nefastă pentru noi. Ce putem reduce, reducem centralizat, ce nu – vreo 36 mln. – vor fi micşorate din contul tuturor organizaţiilor din sfera cercetării şi inovării. Verificăm proiectele şi le vom suspenda pe cel mai puţin importante. Vom încerca să integrăm unele instituţii în altele, dar nu o să ducem această eficientizare la absurd.”
Academia de Ştiinţe a fost criticată până acum în repetate rânduri pentru felul cum îşi cheltuieşte banii, atât de Curtea de Conturi, cât şi de însuşi premierul Vlad Filat, iar preşedintele comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, declara recent într-un interviu postului nostru de radio că această reducere de buget este un semnal dat Academiei că ar trebui să se reformeze. Am întrebat-o pe Angela Stafii, doctor conferenţiar şi experta în politici publice care a analizat eficienţa cheltuielilor bugetului pentru ştiinţă şi inovaţie, cine ar avea mai multă dreptate în această dispută:
„Eu am analizat bugetul lor pe anul trecut şi erau 10 mln. doar pentru aparatul central al Academiei de Ştiinţă, ceea ce mi se pare enorm de mult, pentru că Ministerul Educaţiei, de exemplu, are doar 4 mln., dar administrează o reţea întreagă de şcoli din toată republica. Poate merită să încercăm să vedem – este rost să existe atâta administraţie plătită cu atâţia bani. În ce ţine de reducere, au aş începe prin indicatorii de monitorizare şi de impact şi aş vedea care din institute nu dă randamentul scontat. Nu este soluţie tăierea bugetului, dar este un motiv foarte clar să se revadă lucrurile pe interior. Pentru că avem cazuri de plagiat, avem cazuri de scriere în chirilică, avem cazuri de necunoaştere a computerului, în veacul tehnologizării…”
Angela Stafii crede totuşi că în loc să opereze astfel de reduceri de buget „neanunţate”, autorităţile ar trebui întâi de toate să se concentreze pe o reformă radicală a modului de finanţare şi organizare a sectorului de ştiinţă şi inovaţie:
„Odată cu adoptarea codului de ştiinţă şi inovare din 2005, Academia de Ştiinţă a devenit singura autoritate de cercetare din Moldova, la care se asociază alte instituţii de ramură în cercetare şi universităţile. De fapt, Academia de Ştiinţă a devenit un fel de Zeu încoronat, care stabileşte politicile, primeşte banii, monitorizează şi implementează. Lucrul acesta nu se întâmplă nicăieri în lume. Trebuie să existe o agenţie, iar academia doar să implementeze, să cerceteze, pentru că la asta sunt foarte buni, alături de universităţi, de centre private de cercetare etc...”
Într-un recent raport al Curţii de Conturi se arată că 3 proiecte de inovaţie dezvoltate de Academia de Ştiinţe anul trecut nu au fost în realitate inovative, tot 3 ţinând de realizarea unor tehnologii de import. Experta Angela Stafii spune că acest gen de constatări sunt tocmai rezultatul „monopolului” pe care îl deţine Academia de Ştiinţe asupra cheltuirii banului public şi care descurajează principiul concurenţial.
Conducerea Academiei de Ştiinţe i-a convocat astăzi pe administratorii unităţilor de cercetare subordonate pentru a-i anunţa că vor trebui să-şi reducă, fiecare, cel puţin 10 la sută din cheltuielile programate pentru 2013. O asemenea măsură se ia pentru că, la momentul adoptării în lectura finala a legii bugetului pentru anul viitor, parlamentarii au găsit de cuviinţă să reducă cu aproape 50 de milioane de lei bugetul Academiei de Ştiinţă estimat iniţial la aproape 400 de milioane, fapt pentru care au fost acuzaţi într-o scrisoare emisă de instituţie că ar submina ştiinţa şi cercetarea. Preşedintele Academiei, Gheorghe Duca, a reacţionat spunând chiar că este o manifestare de „rea-voinţă” faţă de mediul academic.
Solicitat de noi, secretarul ştiinţific general al AŞM, Ion Guceac, ne-a spus că deocamdată nu se ştie care anume cheltuieli vor fi reprimate, dar că instituţia va încerca să evite concedierile printre cercetătorii ştiinţifici:
„Noi vom încerca factorul uman să nu-l afectăm. Am lansat astăzi criteriile în baza cărora urmează să traducem în viaţă această decizie nefastă pentru noi. Ce putem reduce, reducem centralizat, ce nu – vreo 36 mln. – vor fi micşorate din contul tuturor organizaţiilor din sfera cercetării şi inovării. Verificăm proiectele şi le vom suspenda pe cel mai puţin importante. Vom încerca să integrăm unele instituţii în altele, dar nu o să ducem această eficientizare la absurd.”
Academia de Ştiinţe a fost criticată până acum în repetate rânduri pentru felul cum îşi cheltuieşte banii, atât de Curtea de Conturi, cât şi de însuşi premierul Vlad Filat, iar preşedintele comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, declara recent într-un interviu postului nostru de radio că această reducere de buget este un semnal dat Academiei că ar trebui să se reformeze. Am întrebat-o pe Angela Stafii, doctor conferenţiar şi experta în politici publice care a analizat eficienţa cheltuielilor bugetului pentru ştiinţă şi inovaţie, cine ar avea mai multă dreptate în această dispută:
„Eu am analizat bugetul lor pe anul trecut şi erau 10 mln. doar pentru aparatul central al Academiei de Ştiinţă, ceea ce mi se pare enorm de mult, pentru că Ministerul Educaţiei, de exemplu, are doar 4 mln., dar administrează o reţea întreagă de şcoli din toată republica. Poate merită să încercăm să vedem – este rost să existe atâta administraţie plătită cu atâţia bani. În ce ţine de reducere, au aş începe prin indicatorii de monitorizare şi de impact şi aş vedea care din institute nu dă randamentul scontat. Nu este soluţie tăierea bugetului, dar este un motiv foarte clar să se revadă lucrurile pe interior. Pentru că avem cazuri de plagiat, avem cazuri de scriere în chirilică, avem cazuri de necunoaştere a computerului, în veacul tehnologizării…”
Angela Stafii crede totuşi că în loc să opereze astfel de reduceri de buget „neanunţate”, autorităţile ar trebui întâi de toate să se concentreze pe o reformă radicală a modului de finanţare şi organizare a sectorului de ştiinţă şi inovaţie:
„Odată cu adoptarea codului de ştiinţă şi inovare din 2005, Academia de Ştiinţă a devenit singura autoritate de cercetare din Moldova, la care se asociază alte instituţii de ramură în cercetare şi universităţile. De fapt, Academia de Ştiinţă a devenit un fel de Zeu încoronat, care stabileşte politicile, primeşte banii, monitorizează şi implementează. Lucrul acesta nu se întâmplă nicăieri în lume. Trebuie să existe o agenţie, iar academia doar să implementeze, să cerceteze, pentru că la asta sunt foarte buni, alături de universităţi, de centre private de cercetare etc...”
Într-un recent raport al Curţii de Conturi se arată că 3 proiecte de inovaţie dezvoltate de Academia de Ştiinţe anul trecut nu au fost în realitate inovative, tot 3 ţinând de realizarea unor tehnologii de import. Experta Angela Stafii spune că acest gen de constatări sunt tocmai rezultatul „monopolului” pe care îl deţine Academia de Ştiinţe asupra cheltuirii banului public şi care descurajează principiul concurenţial.