„Am venit dintr-un regim totalitar şi nu suntem gata pentru acest proces.”
De la teorie la practică este întotdeauna un drum lung şi anevoios. Mai ales cînd e vorba de descentralizarea autorităţilor centrale. În teorie, toată lumea este de acord, dar cînd se ajunge la practică,lucrurile încep să nu mai fie atît de simple. O conferinţă internaţională la Chişinău a reluat dezbaterea. Mai multe informaţii de la Tamara Grejdeanu:
Reforma de descentralizare care a început odată cu aprobarea Strategiei Naţionale în aprilie anul acesta, vine să le ofere mai multă libertate primarilor în luarea deciziilor şi gestionarea fondurilor. Cu toate acestea, efectele reformei ar putea să întârzie, spune Ion Necula, primarul satului Tartaul, Raionul Cantemir. În opinia lui cei din sate nu ştiu cum să îşi evalueze capacităţile, şi sunt reticenţi în luarea deciziilor, de aceea schimbarea trebuie să înceapă cu o şcolarizare, îmi spune primarul:
„Trebuie în primul rând noi, cei care reprezentăm administraţia publică locală împreună cu tot personalul primăriei pe care îl avem să începem de la conştientizarea întrebării şi lucrul cu populaţia, doar tot ce se face se face pentru populaţie. Să ştim de la ce pornim concret şi ce avem de făcut, că la moment administraţia publică locală de rangul unu nu îndeplineşte aşteptările cetăţenilor şi datorită problemelor financiare, datorită problemelor organizaţionale şi a altor probleme.”
Despre cum este văzută reforma de descentralizare în teritoriu discut cu preşedintele raionului Cantemir, Andrei Malaşevschi, care îmi spune că o parte din primării nu sunt pregătite să îşi asume responsabilitatea la nivel local:
„Se vorbeşte foarte mult de partajarea acelei puteri centrale către periferie, dar odată cu transmiterea acestei puteri responsabilitatea creşte enorm. Nu sunt etaloane sau nu sunt scheme specifice pentru transmiterea acestor puteri, suntem o ţară care am venit dintr-un regim totalitar care nu suntem gata pentru acest proces. Procesul de descentralizare va trezi o rezistenţă foarte majoră, nu a cetăţenilor dar a birocraţilor.”
Acţiunile de descentralizare în Republica Moldova trebuie pregătite treptat şi minuţios, cu participarea autorităţilor centrale şi locale, dar şi a societăţii civile, de această părere este Sorin Ioniţă, expert la Consiliul Europei:
„Cred că tot ce e în strategie sunt lucruri foarte bune numai că o parte din ele sunt un pic avansate pentru capacitatea de implementare a Republicii Moldova, deci trebuie o secvenţă realistă de paşi şi multă răbdare, pentru că e nevoie de nişte ani, e o agendă ambiţioasă de descentralizare, începând de la venituri, descentralizări de venituri, până la competenţe, până la proprietate unde nu s-a făcut mare lucru. Însă este important ca aceste schimbări de descentralizare să se facă şi cu un minim consens politic, cu toţi actorii sociali relevanţi pentru că se poate răsturna balanţa politică şi pe urmă să se dea totul l-a întors, mai bine să o iei mai încet şi cu mai mult consens, şi cred că aceasta este abordarea acum în Moldova.”
Iurie Ţap, preşedintele Comisiei speciale pentru descentralizarea puterii şi autonomiei locale din cadrul parlamentului crede că Republica Moldova are nevoie de modele de reuşită a acestei reforme, cum ar fi in opinia sa exemplul Poloniei:
„Trebuie să învăţăm noi parlamentarii, trebuie să înveţe guvernul, autorităţile locale, să înţeleagă foarte bine esenţa acestei reforme. Noi lucrăm destul de bine cu partenerii noştri din Polonia, care este un exemplu de succes în Europa de Est, privind realizarea reformei administrative. Au ştiut foarte bine să delimiteze aceste competenţe, au împărţit între puterea centrală şi puterea locală foarte bine aceste competenţe, au distribuit proporţional resursele financiare, materiale şi de proprietate, deci au creat acel mecanism care funcţionează bine, aceasta este esenţa, abordarea lor, sunt o şcoală pentru noi.”
În opinia experţilor, pentru ca beneficiile aceste reforme să nu întârzie, autorităţile locale trebuie să înţeleagă că descentralizarea înseamnă o putere locală, de a impune, colecta taxe şi de a acţiona în folosul comunităţii cu banii câştigaţi, lucru care presupune responsabilitate şi gestionare eficientă a bugetului.
Reforma de descentralizare care a început odată cu aprobarea Strategiei Naţionale în aprilie anul acesta, vine să le ofere mai multă libertate primarilor în luarea deciziilor şi gestionarea fondurilor. Cu toate acestea, efectele reformei ar putea să întârzie, spune Ion Necula, primarul satului Tartaul, Raionul Cantemir. În opinia lui cei din sate nu ştiu cum să îşi evalueze capacităţile, şi sunt reticenţi în luarea deciziilor, de aceea schimbarea trebuie să înceapă cu o şcolarizare, îmi spune primarul:
„Trebuie în primul rând noi, cei care reprezentăm administraţia publică locală împreună cu tot personalul primăriei pe care îl avem să începem de la conştientizarea întrebării şi lucrul cu populaţia, doar tot ce se face se face pentru populaţie. Să ştim de la ce pornim concret şi ce avem de făcut, că la moment administraţia publică locală de rangul unu nu îndeplineşte aşteptările cetăţenilor şi datorită problemelor financiare, datorită problemelor organizaţionale şi a altor probleme.”
Despre cum este văzută reforma de descentralizare în teritoriu discut cu preşedintele raionului Cantemir, Andrei Malaşevschi, care îmi spune că o parte din primării nu sunt pregătite să îşi asume responsabilitatea la nivel local:
„Se vorbeşte foarte mult de partajarea acelei puteri centrale către periferie, dar odată cu transmiterea acestei puteri responsabilitatea creşte enorm. Nu sunt etaloane sau nu sunt scheme specifice pentru transmiterea acestor puteri, suntem o ţară care am venit dintr-un regim totalitar care nu suntem gata pentru acest proces. Procesul de descentralizare va trezi o rezistenţă foarte majoră, nu a cetăţenilor dar a birocraţilor.”
Acţiunile de descentralizare în Republica Moldova trebuie pregătite treptat şi minuţios, cu participarea autorităţilor centrale şi locale, dar şi a societăţii civile, de această părere este Sorin Ioniţă, expert la Consiliul Europei:
„Cred că tot ce e în strategie sunt lucruri foarte bune numai că o parte din ele sunt un pic avansate pentru capacitatea de implementare a Republicii Moldova, deci trebuie o secvenţă realistă de paşi şi multă răbdare, pentru că e nevoie de nişte ani, e o agendă ambiţioasă de descentralizare, începând de la venituri, descentralizări de venituri, până la competenţe, până la proprietate unde nu s-a făcut mare lucru. Însă este important ca aceste schimbări de descentralizare să se facă şi cu un minim consens politic, cu toţi actorii sociali relevanţi pentru că se poate răsturna balanţa politică şi pe urmă să se dea totul l-a întors, mai bine să o iei mai încet şi cu mai mult consens, şi cred că aceasta este abordarea acum în Moldova.”
Iurie Ţap, preşedintele Comisiei speciale pentru descentralizarea puterii şi autonomiei locale din cadrul parlamentului crede că Republica Moldova are nevoie de modele de reuşită a acestei reforme, cum ar fi in opinia sa exemplul Poloniei:
„Trebuie să învăţăm noi parlamentarii, trebuie să înveţe guvernul, autorităţile locale, să înţeleagă foarte bine esenţa acestei reforme. Noi lucrăm destul de bine cu partenerii noştri din Polonia, care este un exemplu de succes în Europa de Est, privind realizarea reformei administrative. Au ştiut foarte bine să delimiteze aceste competenţe, au împărţit între puterea centrală şi puterea locală foarte bine aceste competenţe, au distribuit proporţional resursele financiare, materiale şi de proprietate, deci au creat acel mecanism care funcţionează bine, aceasta este esenţa, abordarea lor, sunt o şcoală pentru noi.”
În opinia experţilor, pentru ca beneficiile aceste reforme să nu întârzie, autorităţile locale trebuie să înţeleagă că descentralizarea înseamnă o putere locală, de a impune, colecta taxe şi de a acţiona în folosul comunităţii cu banii câştigaţi, lucru care presupune responsabilitate şi gestionare eficientă a bugetului.