Intolerabila toleranță față de demolatorii patrimoniul arhitectonic

Conflict în continuare între Primăria Capitalei şi Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor. Primăria este acuzată de tolerarea, cel puţin, a unor scheme corupte ce favorizează demolatorii moştenirii arhitecturale în interese egoiste. Edilii capitalei susţin că acuzele au la bază interese meschine. Conflictul, poate, ar plictisi pe toată lumea, dacă vechile zidiri ale oraşului n-ar cădea în continuare la picioarele celora care ar trebui să le ferească de demolatori. Vom afla poziţia şi argumentele în acest sens ale dlui Ion Ştefăniţă, directorul general al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor.

Europa Liberă: Înţelegem că, în cazul casei de la 1851 de pe strada Şciusev, 52, găsiţi justificat să acuzaţi Primăria Capitalei de tolerare a unor scheme de corupţie, dacă nu chiar de participare directă la ele. Primarul general a fost văzut aseară calm la televizor spunând că acest subiect este epuizat şi că ar fi fost un conflict inventat de vecini meschini. Până la urmă, în ce fază este povestea cu acest monument ?

Ion Ştefăniţă: „Eu nu vreau să dau replici primarului, dar este datoria noastră ca instituţie să arătăm unde nu funcţionează legea din domeniu. Deci, eu aş sugera Primarului General al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, în primul rând să citească cu atenţie raportul experţilor din domeniul patrimoniului cultural care au vizitat republica Moldova în perioada 5-7 iunie 2012 şi la data de 12 iulie au adresat oficial un raport axat pe centrul istoric al oraşului Chişinău. Şi eu chiar aş vrea să primarul să ţină cont de concluziile acestui raport, concluzii care demonstrează încă o dată că mecanismul de protejare a patrimoniului cultural aici, în centrul istoric al oraşului Chişinău, cât şi pe republică nu funcţionează.

Ceea ce încearcă agenţia prin mesajul său, prin acţiunile sale, este că după trei ani de activitate noi încercăm să punem în mişcare anume acest mecanism. Şi de fiecare dată, la fiecare conferinţă de presă la care am ieşit mesajul a fost clar: este nevoie de o colaborare între puterea publică centrală, în cazul nostru fie şi agenţia, şi puterea publică locală, în cazul nostru municipalitatea, şi să soluţionăm aceste probleme.

Cazul Şciusev 52, de fapt, poate servi drept studiu de caz, care ne demonstrează toate încălcările care apar pe parcursul eliberării
actelor permisive care se referă la reconstrucţie, restaurare a unor imobile cu statut protejat. Dar aduc aminte: este Legea Republicii Moldova privind ocrotirea monumentelor, este un registru al monumentelor şi diverse regulamente, cum ar fi Regulamentul privind zonele protejate şi construite din zona istorică a oraşului Chişinău. Respectiv, toată această legislaţie trebuie să fie respectată de orice cetăţean. Absolut orice cetăţean.

Şi în cazul nostru, când nu s-a respectat legea, e clar că apar aceste nemulţumiri, fie că ele sunt din partea vecinilor cu care nu s-a coordonat acest proiect, fie din partea noastră, Consiliul naţional de experţi pentru protecţia monumentelor care nu am dat niciodată un aviz pozitiv pentru această construcţie. Respectiv, beneficiarul urma să coordoneze. Aşa cum a început, dar nu a dus la bun sfârşit şi a obţinut fraudulos anumite avize. Aşa cum au fost constatate de Agenţie prin procesele verbale făcute fie la faţa locului, fie în arhiva Direcţiei Arhitectură, urbanism şi relaţii latifundiare, unde am determinat că totuşi ştampila şi semnătura ministerului lipseşte.

Europa Liberă: Normal că cealaltă parte va spune că în general nu înţelege cuvântul fraudulos. Cum ar putea totuşi să se rezolve situaţia asta la modul practic, cum va evolua de fapt?

Ion Ştefăniţă: „Eu am foarte multe aşteptări de la şedinţa de mâine, 21 noiembrie, ora 14, la Curtea Supremă de Justiţie şi sper ca judecătorii să judece corect, în baza legii acest caz. El este foarte analog cu cazul Green Hills Nistru, deci cei care doreau să construiască o clădire masivă în zona de protecţie a Seminarului Teologic, în preajma Bibliotecii Naţionale dacă vă amintiţi. Iată că în acel caz aceste avize obţinute fraudulos au fost constatate ilegale şi au fost declarate nule. De ce pe cazul Şciusev 52 aceste avize sunt luate în calcul şi, respectiv, avem ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale?

Această ordonanţă care se bazează pe argumentul procurorului că lipseşte fapta prejudiciabilă, adică că monumentul încă nu a fost demolat ca să pedepsim aceşti funcţionari publici care şi-au depăşit atribuţiile de serviciu. Iată că în această ordonanţă fiecărui funcţionar i s-a arătat unde a încălcat legea, respectiv primarul trebuie să citească şi această ordonanţă şi să vadă că persoana X, Y sau Z au greşit şi, respectiv, şi-a depăşit atribuţiile de serviciu.

În continuare eu totuşi aş atrage atenţia municipalităţii să se concentreze pe reformele necesare în acest domeniu. Pentru că municipalitatea le începe, dar nu le duce la bun sfârşit. Eu salut iniţiativa cu plăcuţele, iniţiativa cu planul urbanistic zonal, care a fost elaborat cu investiţii de milioane, începând din 2005 şi până în 2012. Dar iată că acest plan urbanistic zonal stă pe masa primăriei din luna august 2012. Şi mă întreb de ce aceste documente elaborate cu milioane stau încă neaprobate? Sau
regulamentul privind construcţiile în zona istorică a oraşului Chişinău? Acest regulament a fost elaborat în 2006, dar până în prezent nu are putere juridică.

De ce primăria tolerează acest haos şi acest vid legislativ? Mai avem şi legi care sunt în vigoare, dar ca să se pornească acest mecanism, să se reglementeze ce se poate construi în Chişinău, care este regimul de înălţime, cu ce funcţionalitate pentru o zonă sau alta? Iată aceste lucruri trebuie să fie realizate ca aceste documente care au fost elaborate să aibă putere juridică.”

Europa Liberă: Eu aş vrea să vă readresez o întrebare care mi-a fost adresată mie: dvs în general admiteţi situaţia în care o casă cu vreo trei nivele de lux, construită cu acte îndoielnice şi cu tupeu pe ruinele vreunui monument ar putea fi făcută una cu pământul dacă s-ar demonstra că a fost ridicată pe abuz, trafic de influenţă, corupţie? Pentru că mi se spune şi gura lumii din punctul acesta de vedre s-ar putea întâmpla să aibă dreptate că dacă trecui de probleme şi ridici, nimeni nu mai îndrăzneşte să strice un lucru deja făcut, chiar dacă pe temelii proaste.

Ion Ştefăniţă: „De fapt, iată, citind acest raport al experţilor de la Consiliul Europei, practic peste un alineat noi întâlnim lexicul „voinţă politică”. Noi avem nevoie într-adevăr de un manager, de un primar care să pună punctul pe „i”. Deci să realizeze reforma, nu doar să declare „schimbarea până la capăt”, dar această schimbare să o producă. Ca cetăţeanul, chişinăuianul să simtă această schimbare, să simtă un confort urban. Iată când vom avea un caz când cel care a construit ilegal o casă să fie pur şi simplu demolată; dar vă spun că acest mecanism încă nu funcţionează. Nu depinde doar de primărie până la urmă, dar depinde de o colaborare între instituţii.

Atunci când primarul indică că acolo s-a construit ilegal, deci alte organe abilitate pentru demolarea acestor construcţii ilegale
trebuie să-şi facă meseria. Aşa cum noi indicăm că, iată, s-a făcut un proces verbal şi este îndreptat în procuratură, Procuratura trebuie să-şi facă meseria. Cazul pleacă în judecată, cazul este judecat onest, profesionist şi atunci conform sentinţei de judecată respectiv să iau măsurile respective. Dar, vă spun, raportul Consiliului Europei trebuie să fie citit de toţi oamenii din domeniu. Şi eu chiar aş vrea să-l multiplic şi să ajungă şi pe masa primăriei. El de fapt a ajuns oficial şi pe masa primăriei, dar nu ştiu de ce nu este nici un ecou din partea primăriei asupra aceea ce au sugerat aceşti experţi.”

Europa Liberă: Aţi afirmat, împreună cu avocaţii că aceeaşi persoană care ar fi permis demolarea de pe Şciusev, ar fi şi cel care proiectează hotelul ce urmează să fie ridicat acolo. În general, asemenea conflicte de interese, ca să ne exprimăm în aşa mod, pot fi prevenite prin lege?

Ion Ştefăniţă: „Eu cred că se poate de prevenit, dar până la urmă eu consider că domnul Sava, tot respectul pentru acest arhitect, dar în cazul acesta dumnealui eu cred că nu are nici o vină. Chiar pe parcursul unei emisiuni, ieri, dumnealui a recunoscut că i s-a telefonat şi i s-a spus că deja sunt toate autorizaţiile, deci nu mai este nevoie să se avizeze proiectul la Ministerul Culturii. Deci, dumnealui aici nu are nici o vină. El proiectează ceea ce indică beneficiarul. Dacă beneficiarul îţi imaginează că poate să construiască 6 nivele deasupra unui monument de arhitectură, dumnealui execută, clar lucru că i se plăteşte şi are tot dreptul să proiecteze.

Implementarea în practică a proiectului este stabilită de lege. Dar legea la noi nu permite acum supraetajările de monumente. Maximum ce se poate face pe un monument de arhitectură este mansardarea din contul acoperişului. Astfel de decizii există la Consiliul naţional de experţi, când se merge în întâmpinarea cetăţeanului ca să se valorifice spaţiul locativ şi să-şi aranjeze viaţa mai comod, mai confortabil.”

Europa Liberă: Dar se pare că la moldoveni mansardele au mai multe etaje. Aţi afirmat, la un moment dat, că proprietarul clădirii din str. Sciusev, 52 ar fi lăsat în mod intenţionat clădirea să fie distrusă de timp pentru a o demola în ultimă instanţă. Proprietarul, bineînţeles, va spune că sunt vorbe fără temei. În general însă, ceea ce ne interesează de aici este dacă există prevederi legale eficiente care să aibă darul de a preveni asemenea deteriorări prin inacţiune? Pentru că în caz contrar oricine stă într-o casă pe care a început s-o urască şi o vede transformată într-un palat ar proceda la fel, dacă admitem că aşa este într-adevăr.

Ion Ştefăniţă: „Aveţi dreptate. Avem o legislaţie şi aici iarăşi Legea ocrotirii monumentelor, într-un articol separat, menţionează că persoana fizică ori juridică care deţine în proprietate un monument de arhitectură, ea este datoare să întreţină, să investească în consolidarea, restaurarea acestui monument de arhitectură. Or, aşa cum aţi constatat şi dvs., avem în Chişinău mai multe edificii care sunt lăsate în ruine prin inacţiunea proprietarilor, gestionarilor. Respectiv, ce poate să facă statul?

Statul ar trebui să exproprieze aceste imobile cu statut protejat. Clar lucru că ar părea imposibil, pentru că ca să expropriezi, trebuie să dai o sumă echivalentă de bani pentru a expropria acest bun. Sau să faci un schimb de imobil, ceea ce nu-şi permite la momentul de faţă statul. Dar noi, ca instituţie, suntem obligaţi să mergem pe obiectivul pedagogic, adică să educăm aceşti proprietari de monumente şi să le deschidem ochii la faptul că ei, cei care deţin în proprietate monumente de arhitectură, de fapt sunt oameni foarte bogaţi. De ce aceşti proprietari, cum e şi cel de pe Şciusev 52, să nu dea funcţionalitate acestor case făcând un restaurant, sau un mini-hotel, care să fie mult mai atractive și păstra şi autenticitatea lor arhitecturală. Aşa cum o fac şi europenii…”

Europa Liberă: Jumătate din cele 80 de monumente de arhitectură demolate au fost distruse în ultimii cinci ani. Cine dintre funcţionari a avut de suferit cumva pentru ilegalităţi admise sau provocate ?

Ion Ştefăniţă: „Nu am văzut o pedeapsă să fie aplicată, dar cel puţin noi ne-am atins un obiectiv, că cel care a semnat toate actele de desfiinţare, din 1993 până în prezent, ex-arhitectul şef al Chişinăului a fost demis în luna iulie 2011. Deci, doar un singur funcţionar public. Dar este un mecanism şi toate direcţiile primăriei sunt implicate în aceste scheme de eliberare a actelor permisive, încercând să evite legea şi anumite structuri funcţionare. Deci, doar un singur funcţionar public.

Împotriva demolatorilor monumentelor Chișinăului