Moldova, eu te iubesc!!!!

Cristina Vlah

Jurnal săptămînal: Cristina Vlah.

Luni

Dimineaţa o încep cu ştirile la TV. Îl felicitau pe liderul liberalilor cu ocazia zilei sale naştere. În transport, spre serviciu, întâlnesc o veche prietenă şi la radio din nou îl felicitau pe deputatul Mihai Ghimpu. Ce sărbătoare pentru el! Glumim ambele şi ne împărtăşim impresiile de weekend.

Ea lucrează la Automobil Club din Moldova şi decid s-o întreb despre marcajul pătrat, galben de la intersecţii. Îmi spune că e un semn pentru şoferi, ca aceştia să nu oprească dincolo de linii, ca să evite accidentele. Îmi povestea despre o delegaţie estoniană aflată în vizită de lucru în Moldova, care explicau că la ei, pentru a evita accidentele la intersecţii, peste străzile importante se construiesc poduri, astfel maşinile pot circula deasupra străzii fără s-o intersecteze. Mi-a plăcut ideea. „Dar nu avem bani pentru asta”, îi zic.

La serviciu – conferinţe, declaraţii, apeluri, solicitări – zi încărcată.

În sfârşit seara, acasă, iau cina cu omul drag şi vorbim despre câte-n lună şi în stele, după care ne uităm la un film.

Marţi

Dimineaţa mea a început cu o veste tristă: a decedat mama lui Nicolae Timofti. Toată mass-media relata despre aceasta, dar şi despre altele: cineva e contra numirii lui Valeriu Matei în funcţia de preşedinte al Intitutului Cultural Român din Chişinău alţii salută aceasta; unii sunt indignaţi că CEC nu va mai publica date privind finanţatorii partidelor, alţii susţin acest lucru. Toţi scriu despre problema gazelor. Mă gândesc – se vor scumpi oare? Cum se vor descurca oamenii şi în această iarnă?

Seara, după cină, alături de iubitul meu ne uităm la ştiri şi discutăm despre viitorul ţării. El îmi spune că se vor descurca oamenii cumva, că doar nu suntem primul an în impas. Unii vor face provizii de lemne, alții vor conta pe ajutorul rudelor plecate peste hotare... ca de altfel, și în ceilalți ani.

Miercuri

De dimineaţă sunt felicitaţi toţi cei care poartă numele de Mihail şi Gavriil. La mulţi ani pentru ei!

Aflu că memorandumul dintre Moldova şi FMI a fost prelungit cu încă 3 luni. Cică nu ne-am făcut temele pe acasă, suntem restanţieri la capitolul bănci de economii. Oare când vom susţine toate examenele? De asemenea aflu că Guvernul a aprobat un proiect de lege, privind amendarea celor care nu-şi prelucrează pământurile. Eu şi colegele mele am criticat această decizie, considerând că va pune şi mai multe piedici sărmanilor de la sate.

Acasă bucurie mare! Am primit de la mama mea o pereche de cizme şi o cutie cu biscuiţi. Îi sun să-i mulțumesc și ea îmi povestește despre toate impresiile sale din acea zi. Muncește peste hotare, ca și o mare parte din familiile din Moldova. Îmi spune că e bine și e bucuroasă că lucrează bonă pentru o fetiță de 2 ani. De câte ori mă joc cu ea, îmi amintesc de tine când erai mică!-îmi zice și zâmbește amintindu-și de năzbâtiile mele din copilărie. Mă duc la culcare cu un sentiment frumos de împlinire spirituală.

Joi

Încep ziua cu muzică frumoasă şi mi se creează o bună dispoziţie pentru întreaga zi.

La serviciu mă duc la şedinţa Parlamentului şi aici asist un nou show de circ. Deputaţii AIE nu pot găsi numitor comun privind agenda ordinii de zi, comuniştii părăsesc sala de şedinţe, unii legiuitori şi-au permis cuvinte urâte şi îmbrânceli. Mă gândesc: ce exemplu de diplomaţie dau aceste persoane? Oare când va fi regulă în ţara asta? Nu știu dacă voi găsi răspuns degrabă la acestea.

Citeam un interviu al Valentinei Ursu cu un expert în probleme agricole, care spunea despre concurența neloială și legislația imperfectă în agricultură și export, şi îmi dau seama că de facto nu prea se doreşte îmbunătăţirea concurenţei în acest sector.

Seara mă uit la o emisiune despre nelegiuirile comise de oamenii, care de fapt trebuie să apere drepturile omului, dar ei le încalcă. Cred că aici cu toţii suntem de vină, pentru că nu trebuie să tolerăm aşa ceva.

Vineri

Dimineaţa mă trezesc cu o îmbrăţişare din partea iubitului şi mă pregătesc de serviciu. Am tras o sperietură zdravănă când microbusul nostru s-a tamponat ușor cu o mașină din față. Auzim un troznet ușor, din spate cineva a țipat, oamenii sunt speriați, cineva s-a lovit la picior. Am certat șoferul de microbuz. Ei unde se grăbește așa tare?

Am ajuns cu bine la serviciu. Astăzi deputaţii şi-au luat liber de la şedinţa plenară. Procurorul general a venit cu informații despre o grupare criminală deconspirată. La serviciu discutăm despre criza financiară, despre viitorul acestei țări. Cam nu e optimist acest viitor. Concluzionez că avem nevoie de o educație mai bună, de o societate mai conștiincioasă, poate că așa se vor rezolva problemele în viitor. Mă gândesc că toate problemele vin de la lipsa de dragoste. Oamenii au nevoie de dragoste, de aceea vreau eu să fac o declaraţie pentru voi, oamenii acestei țări. Moldova, eu te iubesc!!!!


Cristina Vlah
Nascuta la 22 ianuarie 1987 in orasul Chisinau. A absolvit facultatea de Jurnalism şi Relaţii Publice, iar masteratul l-a făcut în domeniul Relaţii Publice. A început meseria de jurnalist în cadrul Centrului Media Pentru Tineri în cadrul emisiunii radio „Laboratorul Tinereţii”. A mai activat şi la revista „Odoraş”, iar în prezent este reporter la portalul online Politik.md.