Vitalie Ciobanu: Trebuie să arăți că îți pasă de oameni, în caz contrar vei pierde și punctele pe care le-ai câștigat în timpuri mai fericite.
Moldovenii au trăit primul examen serios al iernii 2012-2013. Într-un fel s-au văzut lucrurile de la Chișinău, unde se relata și filma pe o distanță relativ mică în teritoriu, și alta a fost perspectiva cetățenilor care au înfruntat coșmarul alb, rupți de bruma de civilizație și confort pe care o avem în Moldova.
Întâmplarea a făcut ca cel care vă vorbește de la acest microfon să fie prins pe durata ultimelor trei zile în prizonieratul iernii, într-o localitate semi-izolată din nord, unde plecase în ajun cu treburi de familie. Mărturisesc că am trecut repede de la încântarea în fața peisajului mirific, hibernal, pe care-l țineam minte din copilărie, citind Pastelurile lui Alecsandri și basmele Fraților Grimm, spre o stare de angoasă și îngrijorare. Ce poate simți un om, care își curăță cărările din jurul casei și croiește pârtii spre acareturi, dacă dincolo de poartă drumurile rămân întroienite, pentru că nimeni de la primărie nu mișcă un deget să trimită un amărât de tractor care să împingă zăpada spre marginea carosabilului? Trei zile, la Florești, n-am văzut niciun utilaj scos la bătaie, în schimb am zărit zeci de autoturisme împotmolite.
Vitalie Ciobanu
Presa a relatat o serie de cazuri tragice, cu oameni înghețați în propria casă, dar și gesturi de adevărat eroism uman și profesional din partea unor salvatori și medici, care au înfruntat gerul și nămeții pentru a acorda un prim-ajutor unor bolnavi în stare gravă și unor femei gravide. Ninsorile abundente au relevat improvizația, amatorismul și nepăsarea administrațiilor locale. Utilajele de deszăpezire ori n-au fost procurate, ori, fiind de fabricație sovietică, au făcut față cu greu misiunii lor. O altă problemă este cea a eficienței serviciilor de protecție a populației. Există în raioane o listă a persoanelor neajutorate? O are pe masă primarul, medicul, polițistul sau preotul? Pentru a nu consemna mereu știri cu bătrâni singuri, uitați în case, fără lemne, fără hrană, fără medicamente.În fața problemelor aduse de ninsori, ministrul Sănătății, Andrei Usatâi, constata că Republica Moldova are nevoie de un elicopter pentru cazuri de urgență. Premierul Vlad Filat i-a recomandat să solicite ajutor de la vecini, de parcă nu ar exista acordul de colaborare cu serviciul SMURD din România, sau, poate, au fost doar vorbe, intenții vagi?... E de necrezut că într-o țară atât de mică, dacă faci cronica dezastrelor și a nenorocirilor pe timp de iarnă, poți da impresia unui străin că avem un teritoriu enorm, ca Alasca, bunăoară. E nevoie însă de o privire gospodărească asupra Moldovei și sub arșița verii, și în perioadă de iarnă, dacă nu vrem să transformăm într-un infern perpetuu viața celor care au mai rămas aici.
În autogara Florești, unde așteptam să apară un vehicul care să nu înțepenească în nămeții viscoliți pe peroane, oamenii reclamau indiferența autorităților centrale, pe care le cunosc mai bine: „Apoi să îngăduie domnii politicieni și-au să vadă cum i-om mai vota!”, ziceau ei. Și când îl auzi pe imperturbabilul Anatol Șalaru, ministrul Transporturilor, că dă vina pe șoferii care în loc să stea acasă au rămas întroieniți pe drumurile necurățate, chiar îți vine să spui că șefii de la Chișinău trăiesc într-o lume paralelă...
Nu știu dacă supărarea populației va ține până la alegeri, dar în acest moment intențiile de vot ale „Basarabiei profunde” sunt flagrant defavorabile actualei puteri. O situație de criză majoră poate înălța sau prăbuși rapid încrederea într-o guvernare. Nicio țară, săracă sau bogată, nu este scutită de calamități naturale. Diferența o dă atitudinea autorităților. Trebuie să arăți că îți pasă de oameni, în caz contrar vei pierde și punctele pe care le-ai câștigat în timpuri mai fericite.
© RFE/RL Inc. Reproducerea acestui material se poate face doar cu acordul scris al Europei Libere și/sau al autorului.