„Spunând că există o zi a culturii naţionale, statul spune că pentru comunitatea politică este importantă şi dimensiunea culturală.”
163 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu şi pentru prima dată în acest an, după model românesc, a fost marcată Ziua Culturii Naţionale. În afară de faptul că a furnizat politicienilor şansa de a mai depune jerbe şi coroane la bustul lui Eminescu, se pune desigur întrebarea: pentru cine s-a creat această zi? Relatează Alla Ceapai:
Instituirea Zilei Naţionale a Culturii s-a făcut printr-o decizie parlamentului din primăvara anului trecut. Data de 15 ianuarie a fost propusă de un grup de deputaţi liberal-democraţi. Deşi într-un final au susţinut iniţiativa, deputaţii democraţi propuneau o altă dată, 14 februarie, de ziua naşterii lui Grigore Vieru. Iar Ministerul Culturii opta pentru data de 20 mai, cu o zi înainte de marcarea Zilei Mondiale a Culturii. Preşedintele comisiei cultură din Parlament, liberal-democratul Chiril Lucinschi e de părere că ziua naşterii lui Mihai Eminescu e cea mai indicată dată pentru marcarea zilei naţionale a culturii:
Redactorul şef al revistei „Săptămâna”, Viorel Mihail, spune că de fapt el a venit cu această idee către liberal-democraţi, fiind inspirat de experienţa parlamentului român care a decis acum 3 ani ca pe 15 ianuarie să fie marcată Ziua Culturii Române:
„Cultura română este cultura mea şi tot ce se face în spaţiul cultural românesc este şi un bun al meu. Şi odată ce bădica de la Bucureşti a stabilit ca 15 ianuarie să fie ziua culturii - şi noi, făcând parte din cultura română, am ajuns la concluzia că ar trebui să ne sincronizăm.”
Directorul filialei din Chişinău a Institutului Cultural Român, Petre Guran, e de părere că nu e deloc o coincidenţă, ci mai curând un raison d'être că Ziua Naţională a Culturii româneşti să fie marcată în aceeași zi pe ambele maluri ale Prutului:
Dar iată ce crede dramaturgul Constantin Cheianu despre ideea serbării Zilei Naţionale a Culturii:
În prima sa experienţă de a organiza această sărbătoare naţională, Ministerul Culturii a selectat mai multe evenimente artistice şi culturale. După tradiţionala depunere de flori la bustul poetului Mihai Eminescu, la biblioteca Naţională „Ion Creangă” a fost lansat oficial „Anul lui Spiridon Vangheli”, iar la Uniunea Scriitorilor a fost inaugurat Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu.” Tot astăzi a început săptămâna filmului moldovenesc cu pelicula „Luceafărul”. Suita de evenimente legate de ziua naţională a culturii s-a încheiat cu un concert festiv la Palatul Naţional.
Instituirea Zilei Naţionale a Culturii s-a făcut printr-o decizie parlamentului din primăvara anului trecut. Data de 15 ianuarie a fost propusă de un grup de deputaţi liberal-democraţi. Deşi într-un final au susţinut iniţiativa, deputaţii democraţi propuneau o altă dată, 14 februarie, de ziua naşterii lui Grigore Vieru. Iar Ministerul Culturii opta pentru data de 20 mai, cu o zi înainte de marcarea Zilei Mondiale a Culturii. Preşedintele comisiei cultură din Parlament, liberal-democratul Chiril Lucinschi e de părere că ziua naşterii lui Mihai Eminescu e cea mai indicată dată pentru marcarea zilei naţionale a culturii:
Chiril Lucinschi
„Noi considerăm ca anume Eminescu poate să devină acea verigă care poate să ne unească şi care poate totodată să reprezinte cultura naţională în ceea ce priveşte Republica Moldova.”Redactorul şef al revistei „Săptămâna”, Viorel Mihail, spune că de fapt el a venit cu această idee către liberal-democraţi, fiind inspirat de experienţa parlamentului român care a decis acum 3 ani ca pe 15 ianuarie să fie marcată Ziua Culturii Române:
„Cultura română este cultura mea şi tot ce se face în spaţiul cultural românesc este şi un bun al meu. Şi odată ce bădica de la Bucureşti a stabilit ca 15 ianuarie să fie ziua culturii - şi noi, făcând parte din cultura română, am ajuns la concluzia că ar trebui să ne sincronizăm.”
Directorul filialei din Chişinău a Institutului Cultural Român, Petre Guran, e de părere că nu e deloc o coincidenţă, ci mai curând un raison d'être că Ziua Naţională a Culturii româneşti să fie marcată în aceeași zi pe ambele maluri ale Prutului:
Petre Guran
„Limba aşa cum o vorbim noi, şi faptul că o vorbim şi de o parte la fel, şi de cealaltă parte a Prutului este datorată geniului literar al lui Mihai Eminescu. În 2010 când România a decis să aibă o zi a culturii naţionale şi în mod firesc s-a îndreptat către Mihai Eminescu a devenit un model şi pentru decidenţii de politici de la Chişinău. Această zi este una simbolică, care nu vrea să concentreze la ea, sau să reducă la ea toată mişcarea culturală din cursul anului. Spunând că există o zi a culturii naţionale, statul spune două lucruri: că pentru comunitatea politică pe care o reprezintă este importantă şi dimensiunea culturală; a doua recunoaştere este faptul că şi statul are o responsabilitate în dezvoltarea culturală a societăţii. Dar această responsabilitate nu înseamnă că se va exprima numai în ziua respectivă. Eu aş vedea în mod ideal această zi dedicată şi concurenţei libere. De exemplu, în România există o instituţie care se numeşte Fondul Culturii Naţionale, care acordă finanţare unor proiecte private, unor proiecte formulate de ONG de dezvoltare culturală şi le finanţează cu bani publici. Acelaşi lucru s-ar putea face şi într-un fel lega simbolic de ziua culturii naţionale şi în Republica Moldova.”Dar iată ce crede dramaturgul Constantin Cheianu despre ideea serbării Zilei Naţionale a Culturii:
Constantin Cheianu
„În felul acesta guvernanţii nu au făcut decât să se spele pe mâni, apropo de sprijinul pe care ar trebui să-l acorde culturii. Vedem că în locul susţinerii unor proiecte practice, a unor spectacole, a editării unor cărţi, ei de acum înainte vor spune, v-am dat o zi a culturii, ce mai vreţi. Iar zilele astea ale culturii şi oricare alte manifestaţii de acest gen, se transformă în Moldova într-o formalitate, în nişte manifestări lipsite total de viaţă. E o manifestare a impotenţei guvernanţilor noştri de a susţine cultura. E o scuză, pentru că nu pot face nimic pentru cultură.”În prima sa experienţă de a organiza această sărbătoare naţională, Ministerul Culturii a selectat mai multe evenimente artistice şi culturale. După tradiţionala depunere de flori la bustul poetului Mihai Eminescu, la biblioteca Naţională „Ion Creangă” a fost lansat oficial „Anul lui Spiridon Vangheli”, iar la Uniunea Scriitorilor a fost inaugurat Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu.” Tot astăzi a început săptămâna filmului moldovenesc cu pelicula „Luceafărul”. Suita de evenimente legate de ziua naţională a culturii s-a încheiat cu un concert festiv la Palatul Naţional.