Veaceslav Negruţa: Anul bugetar 2013 – un început bun

Situaţia economiei moldovene nu este dintre cele mai bune, în parte datorită evoluţiilor negative de pe piaţa europeană şi regională, dar, spuneau la sfârşitul anului trecut specialiştii de la Expert-Grup, ar fi fost rezultate mai bune dacă Ministerul Finanţelor şi cel al Economiei nu şi-ar fi pus beţe în roate şi ar fi colaborat eficient. Valentina Ursu a stat de vorbă cu ministrul de finanţe Veaceslav Negruţa.

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi vorbit despre anumite încetiniri ale ritmului de creştere a economiei anul trecut. Prin ce s-ar explica aceasta?

Veaceslav Negruţa: „Încetinirile activităţilor economice le observăm în statistică, ţin şi de operaţiunile export-import. Indicatorii în industrie, în agricultură 22%, minus valoarea nou creată, ca şi rezultat al secetei. Evident că toate acestea au un anumit impact, se reflectă şi în buget. Dar, în pofida încetinirii creşterii economice şi activităţilor economice, noi vedem că, la nivel de buget pentru 2012, neexecutarea atât la venituri, cât şi la cheltuieli a fost în limită de 3%, ceea ce putem spune că este în limita admisibilă a erorii în prognoza efectuată iniţial pentru 2012.”

Europa Liberă: Prognoza făcând-o cine?

Veaceslav Negruţa: „Toţi noi împreună, când s-a elaborat bugetul anului 2012. Dar important este că aceasta nu a dus la blocaje financiare. Iar toate obligaţiunile pe partea de cheltuieli au fost onorate, în măsura în care şi veniturile au fost aproape de executarea prevăzută iniţial.”

Europa Liberă: Anul bugetar 2013 l-aţi început cu dreptul?

Veaceslav Negruţa: „Un început relativ bun. Prognoza la venituri, pe care am avut-o pentru luna ianuarie, este sută la sută realizată.”

Europa Liberă: De ce a fost nevoie, ca să fie prelungit Acordul dintre Republica Moldova şi Fondul Monetar Internaţional?

Veaceslav Negruţa: „A fost nevoie de această solicitare de prelungire a programului cu încă 3 luni, pentru a ajusta anumite lucruri introduse în legislaţia fiscală şi a o aduce în conformitate cu principul de prudenţialitate şi stabilitate financiară de care ne conducem noi. Respectiv noi am convenit că ne revedem în 2013, la început de an, pentru a stabili anumite lucruri, anumite ajustări, atât pe segmentul prognoză de venituri, cât şi pe prognoza de cheltuieli, e vorba de rectificare de buget şi anumite acte legislative care necesită o ajustare.”

Europa Liberă: Angajamentele care nu s-au îndeplinit care sunt?

Veaceslav Negruţa: „Este vorba de anumite cifre, care necesită a fi revizuite. Vom veni cu recalculări pe anumite poziţii de venituri şi anumite poziţii de cheltuieli. Aceasta şi a fost ideea de la care am pornit în discuţia cu misiunea Fondul Monetar Internaţional.”

Europa Liberă: Dar ultima tranşă din împrumut nu a venit?

Veaceslav Negruţa: „Ultima tranşă trebuie să vină doar după ce board-ul Fondului Monetar va lua decizia că programul este finalizat şi Moldova este eligibilă pentru ultima tranşă. E vorba de o sumă de aproximativ 70 milioane de dolari care trebuie să vină în conturile Băncii Naţionale, pentru completarea rezervelor valutare. Aceasta nicidecum nu afectează finanţele publice.”

Europa Liberă: Dar, ca să ajungă această ultimă tranşă în Moldova, am înţeles că şi FMI a spus foarte clar: unu – să îmbunătăţiţi sistemul fiscal.

Veaceslav Negruţa: „De fapt, măsura respectivă este continuă şi ea e de la bun început stabilită în toate înţelegerile noastre.”

Europa Liberă: Dar ce e rău, dacă trebuie îmbunătăţit?

Veaceslav Negruţa: „Noi avem acel program strategic de reformare a administrării fiscale, convenit cu Fondul Monetar pentru anii 2011-2015. Este adevărat s-a constatat o anumită încetinire în realizarea acestui program de reformare. Şi respectiv am convenit să continuăm, iar o misiune tehnică specializată pe administrarea fiscală chiar acum este în Chişinău şi lucrează cu colegii de la Serviciul Fiscal. Apropo, această misiune tehnică pe administrarea fiscală va avea o zi în comun cu misiunea de bază, pentru a face totalizările şi recomandările necesare, pentru a asigura viteza necesară de reformare a administrării fiscale.”

Europa Liberă: Concret, ce vă cere să îmbunătăţiţi în cadrul sistemului fiscal?

Veaceslav Negruţa: „Sunt mai multe lucruri, care vizează atât construcţia autorităţii administrării fiscale, ca şi structură, implementare şi, în măsura posibilităţilor, aplicarea unui sistem informaţional nou în ceea ce ţine de identificarea zonelor de risc şi aplicarea măsurilor care reies din legislaţia fiscală. E vorba de un element important, care se cheamă ridicarea gradului de conformare fiscală, ceea ce înseamnă un lucru continuu atât pe dialog între Serviciul Fiscal şi contribuabili, ca să nu fie contribuabilii puşi în situaţie de plată de penalităţi şi aşa mai departe, ci anticipând astfel de situaţii, să se conformeze legislaţiei fiscale. Aceasta înseamnă dialog permanent, comunicare şi metode, hai să zic aşa, contemporane de lucru cu contribuabilii.”

Europa Liberă: Faptul că astăzi Chişinăului i se cere îmbunătăţirea sistemului fiscal e pentru că s-ar lua în calcul şi plângerile investitorilor care, direct şi indirect, v-au spus că au pretenţii la felul cum activează Fiscul?

Veaceslav Negruţa: „Cu siguranţă, colegii noştri de la Fondul Monetar Internaţional urmăresc toate discuţiile care au fost şi pe ultima sută de metri a anului 2012, şi acele discuţii care au fost cu investitorii. Sigur aici sunt mai multe evenimente care s-au suprapus şi nu este vorba strict de administrarea fiscală. Dar momentele au scos în evidenţă anumite deficienţe în activitatea Serviciului Fiscal. Sunt interpretări duale în legislaţia fiscală, care au adus la astfel de situaţii. Slavă Domnului, s-a depăşit acea situaţie, care a fost una delicată, dar din care s-au tras şi lecţii. Eu sunt sigur că colegii din administrarea fiscală şi nu numai, inclusiv investitorii, au tras lecţii şi vom veni împreună cu anumite sugestii de modificare a legislaţiei, ca să fie una confortabilă pentru a activa, pentru a investi în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Negruţa, se pare că printre condiţiile care vin din partea Fondului Monetar Internaţional se regăseşte şi cea referitor la îmbunătăţirea transparenţei bancare, aşa ca să se cunoască foarte clar proprietarii băncilor, în ultimă instanţă.

Veaceslav Negruţa: „Da, deci solicitarea dată vine încă de la începutul anului 2012, a fost ca şi condiţie, elaborarea unui proiect de lege care să asigure transparenţa şi gradul de conformare a proprietarilor care activează în sectorul bancar. Deci, respectiv, acea înţelegere pe care am avut-o, încă la începutul anului 2012, s-a materializat într-un proiect de lege care a fost prezentat în luna iunie, anul trecut. Ulterior a fost pusă la dispoziţia părţilor interesate, pentru dezbateri publice. Mai multe instituţii, Banca Naţională, ca şi autor, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Valorilor Mobiliare şi respectiv alţi actori, Ministerul Economiei au contribuit la elaborarea acestui proiect de lege. Iar ulterior a fost şi discutat, şi adoptat de către Parlament. Acum avem anumite norme legale noi, la care trebuie să se conformeze toţi acei care deţin cote în sector.”

Europa Liberă: Şi în cât timp se vor conforma?

Veaceslav Negruţa: „Există un an pentru a se conforma şi a scoate în văzul tuturor proprietăţile deţinute în băncile comerciale, inclusiv cei prin zone off-shore, cei care sunt mai puţin prin zone off-shore, dar tot de peste hotare, într-un regim anumit activează, şi cei care au acţiuni şi până la 5% şi peste 5% recomandarea ar fi să se conformeze acestei norme. Astfel, asigurând pe de o parte transparenţă, dar cel mai important este credibilitate faţă de sectorul bancar din Republica Moldova. Credibilitate atât din partea cetăţeanului, care depune banii, îşi încredinţează banii acestor bănci, pe de altă parte, a partenerilor de dezvoltare. Noi ne integrăm în fluxuri financiare, în activităţi economice internaţionale, unde sistemul bancar reprezintă un element-cheie.”

Europa Liberă: FMI a atenţionat şi asupra situaţiei de la Banca de Economii. Mai nou aud că şi unii lideri din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană insistă ca acest subiect să fie scos la suprafaţă. Ce se întâmplă acolo?

Veaceslav Negruţa: „Banca de Economii are toată posibilitatea să revină în rândul instituţiilor financiare cu tradiţii şi cu pondere în piaţă. Sunt sigur că discuţiilor vor continua şi, pe parcursul misiunii cu Fondul Monetar, iar acele măsuri care sunt în discuţie, acel plan de măsuri prezentat de către Banca de Economii şi aprobat de către Banca Naţională, încă în luna august 2012 este pus în aplicare şi va da rod. Sunt optimist la capitolul respectiv. E nevoie de discuţii şi în cadrul actorilor, să zic aşa, Banca Naţională, Comisia, din nou Ministerul Economiei, dar soluţia va fi, ca şi rezultat, materializată în credibilitatea şi dezvoltarea acestei Bănci, Bancă cu tradiţii, Bancă care aparţine statului 56%. De fapt, aceşti 56% sunt mulţi acţionari minoritari, în persoana fiecărui cetăţean al Republicii Moldova, care a încredinţat proprietatea sa statului, iar statul este obligat să asigure aceste 56% integre. Şi care să aducă beneficiu din activitatea Băncii întregii societăţi.”

Europa Liberă: Există cineva, care ar vrea să privatizeze această Bancă de Economii?

Veaceslav Negruţa: „Eu am spus: Banca de Economii a devenit un obiect de interes sporit încă în anii ’90, atunci când s-a încercat, prin diferite situaţii, lacune în legislaţie, să se transforme din Banca de Economii proprietatea statului – proprietatea altor persoane. Ulterior, prin diferite decizii, s-a revenit la 56%, un pachet al statului, ca mai apoi mai multe probleme care au existat, în anumite entităţi publice, întreprinderi de stat sau bancă falimentară cum a fost „Investprivatbank”, toată această povară să fie pusă pe seama Băncii de Economii, ceea, din punctul meu de vedere, a fost incorect faţă de o entitate, care trebuia să-şi aibă activitatea sa şi nu să preia toate problemele societăţii.”

Europa Liberă: Dar se aud voci care spun că ar fi bine să fie privatizată Banca de Economii.

Veaceslav Negruţa: „Fără îndoială. Statul nu este cel mai bun manager al unei entităţi, cum ar fi o bancă comercială şi trebuie să fie privatizată. Important este să asigurăm că avem ce privatiza, o bancă funcţională şi care aduce profituri.”

Europa Liberă: Dar de ce a scăzut preţul acţiunilor?

Veaceslav Negruţa: „Este un interes pentru mai mulţi jucători şi atac raider asupra Băncii, a început bine organizat, un scenariu, încă în 2011, atunci când mai mulţi agenţi economici, în special, întreprinderi de stat şi-au retras capitalurile din Bancă. Acesta a fost un semnal foarte clar că este coordonat şi bine regizat, ca ulterior să mai avem situaţii, când Consiliul de Administrare a Băncii, o perioadă foarte lungă de timp a fost practic inoperaţional. De ce? În 2009, am avut tot temeiul să cer demisia preşedintelui Băncii, pentru că activitatea managementului a fost improprie în unele situaţii. Iar în alte situaţii, probabil, că trebuie să dea răspuns alte instituţii ale statului.”

Europa Liberă: Domnule ministru, şi totuşi pentru mine nu e clar, de la 200 de lei o acţiune să coboare până la 35 de lei?

Veaceslav Negruţa: „Mai puţin aş putea să mă expun pe subiectul respectiv. Pentru aceasta sunt organele care monitorizează toate tranzacţiile în piaţă. Este Comisia Naţională a Pieţei Financiare, sunt alte instituţii ale statului care din umbră urmăresc tranzacţiile, este Banca Naţională, care este supraveghetor al activităţii şi poate să se expună exact ce fel de tranzacţii şi caracterul acestor tranzacţii. Pentru noi este important ca banca să fie într-adevăr una dinamică, iar integritatea pachetului statului să fie asigurat, dar şi prin activitate care să aducă profit. Este important ca noii acţionari... care, prin miracol, au apărut, au dispărut, pe parcursul anilor aceştia, să fie foarte clar originea lor şi buna intenţie de a dezvolta banca. Nu poate statul...”

Europa Liberă: Păi statul cu un pachet majoritar de 56% nu poate cunoaşte cine sunt aceşti acţionari?

Veaceslav Negruţa: „Statul are în gestiune acest pachet, iar cât priveşte originea acestor acţionari şi intenţiile lor sunt alte organe ale statului, care trebuie să dea răspuns la aceste întrebări. Şi cetăţeanul care este, zic, acţionar minoritar, prin pachetul de 56% majoritar al statului are dreptul să ştie răspunsul şi la această întrebare.”

Europa Liberă: Am mai reţinut o sugestie pe care o făcea Fondul Monetar Internaţional - crearea unui sistem unic central de depozitare a valorilor mobiliare în Republica Moldova. E o cerinţă pe care o puteţi onora?

Veaceslav Negruţa: „Bună întrebare. Am auzit şi eu şi am văzut în presă această recomandare. Probabil că e ceva bun. Din păcate, Ministerul Finanţelor n-a fost parte a acestor discuţii. Vom face rost de materialele prezentate de misiunea specială a Fondului Monetar. Şi eu cred că este, până la urmă, o idee bună. Sunt sigur că aceasta e ceva nou, bun şi vine să aducă mai multă ordine în piaţă.”

Europa Liberă: Vreau să vă întreb despre achitarea salariilor, se face în termen? De ce vă întreb, pentru că, de la caz la caz, auzim: şcoli din raioane, din sate nu primesc salariile, pedagogii de la şcoli sau instituţiile medicale, sanitare iarăşi au problemă la capitolul achitarea salariilor. Ministerul Finanţelor are astăzi datorii faţă de bugetari?

Veaceslav Negruţa: „Ministerul Finanţelor nu are nicio datorie faţă de bugetari care sunt achitaţi din bugetul de stat, ultimii trei ani. Nu au fost situaţii cu neplata salariilor bugetarilor achitaţi din bugetul de stat. Este adevărat că responsabil este un consiliu raional, care nu şi-a aprobat bugetul la timp. Sau un consiliu sătesc, care are încă în discuţii între Direcţia Învăţământ, Direcţia Finanţe, dar la nivel de raion, sau instituţii unde este prost managementul. Vorbim despre anumite instituţii medicale, care sunt la autonomie financiară, în primul rând, iar doi: sunt finanţate prin Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Iar cât priveşte bugetul de stat, categoric şi v-o spun ferm: datorii şi careva întârzieri cu plata nu există. Noi nu am admis nicio întârziere din simplul motiv că am avut ca şi prioritate plata tuturor salariilor, indemnizaţiilor, contribuţiilor sociale, transferurilor către Fondul Social şi transferurilor către bugetele locale pe tot parcursul acestor trei ani şi nu am avut nici un blocaj la capitolul respectiv.”