Succesul anchetei este extrem de discutabil

Fostul procuror general, Valeriu Gurbulea este sceptic în legătură cu investigarea vânătorii oamenilor legii din Pădurea Domnească, soldată cu moartea lui Sorin Paciu. Cel care a condus Procuratura Generală în ultimii doi ani de guvernare comunistă i-a spus totuși Valentinei Ursu că procurorii își mai pot repara imaginea în ciuda unor greșeli pe care le-ar fi comis de la bun început.

Europa Liberă: Cu ce credeţi că se va termina ancheta pe marginea incidentului de la vânătoarea din Pădurea Domnească?

Valeriu Gurbulea: „Există nişte reguli pentru asemenea categorie de anchetă, aşa-numita „regula urmelor fierbinţi”. Trebuiau să fie preluate armele imediat, trebuia să fie o reconstituire la faţa locului făcută, cu participarea experţilor, trebuia să fie fixat locul aflării fiecărui vânător, în momentul tragerii, cu participarea experţilor în balistică – sunt regulile de balistică – se putea de exclus majoritatea vânătorilor şi de stabilit 3-4 suspecţi care au fost în zona şi la distanţa de la care putea fi rănit mortal regretatul Sorin Paciu, deoarece toţi cunosc care este caracteristica armelor de vânătoare, care este distanţa de la care se poate de împuşcat mortal şi aşa mai departe. Dar în condiţiile, când nu s-au făcut aceste acţiuni de urmărire penală, pe urmele fierbinţi, părerea mea e că minuni în asemenea domenii nu există. Nimeni nu se va autodenunţa, iar fără autdenunţare succesul anchetei este extrem de discutabil.”

Europa Liberă: Şi nu ar trebui Procuratura să-şi toarne cenuşă pe creştet?

Valeriu Gurbulea: „Nu cred că cenuşa pe care şi-o poate presura în cap instituţia sau unii factori de decizie este soluţia. Procuratura, printr-o anchetă efectivă, ar putea să depăşească această situaţie dificilă şi chiar stupidă. Dar etapa primară de care depindea succesul anchetei a fost depăşită. Nu s-au făcut acţiunile de bază atunci, iar acum ele deja sunt inutile sau lipsite de sens.”

Europa Liberă: Ce părere aveţi despre aceste audieri care au loc în Comisia specială parlamentară?

Valeriu Gurbulea: „Mă rog, eu privesc la televizor. Dar sincer nu prea înţeleg nici scopul acestor audieri, nici chiar întrebările care sunt date, iar uneori nici chiar răspunsurile care sunt acordate Comisiei. Dacă Comisia vrea să investigheze cum urma să acţioneze atât Procuratura, cât şi organele de urmărire penală, inclusiv Serviciul de Informaţii şi Securitate, în acest caz, cum urma să procedeze conduita unor funcţionari publici, inclusiv cum urma să acţioneze procurorul general, ei trebuiau să purceadă la audieri de altă manieră. Eu, de exemplu, nu prea înţeleg nici rostul, nici sensul, nici care ar putea fi rezultatul unor asemenea investigaţii.”

Europa Liberă: Dar adevărul poate fi cunoscut sau este deja cunoscut?

Valeriu Gurbulea: „Adevărul, care este cunoscut în anumite cercuri şi adevărul care poate fi stabilit într-un proces public, sunt două lucruri diferite. Poate că cineva şi cunoaşte adevărul, chiar şi în detalii, cu lux de amănunte.”

Europa Liberă: Cineva? Cine?

Valeriu Gurbulea: „Cunosc cred că din cei care au participat la vânătoare. Este imposibil, aflându-te la vânătoare, într-un cerc restrâns, şi să nu cunoşti din ce direcţie şi aproximativ cine putea să tragă. De obicei, vânătorii sunt repartizaţi la o distanţă destul de mare, unul de altul. O persoană, aflată în zona împuşcăturilor, poate nimeri maximul sub focul a patru vânători. Ceilalţi deja se află la distanţă mai mare şi respectiv gloanţele sau alicele lor nu mai pot fi periculoase pentru cineva.”

Europa Liberă: Comportamentul domnului Zubco a fost unul demn de funcţia pe care o deţinea ex-procurorul?

Valeriu Gurbulea: „Desigur că nu. Dacă Zubco nu a încălcat nici chiar normele de ordin moral, deontologic, el trebuie să nu plece în concediu, dar să conducă cu instituţia într-un moment de criză pentru imaginea ei. Iar dacă a admis abateri măcar de acest gen, el nu trebuie să plece în concediu, explicând societăţii că s-a auto-suspendat, mai bine spus, ducând în eroare opinia publică, ci să-şi dea demisia. Dumnealui trebuia din start să informeze opinia publică că a participat la vânătoare la care a avut loc un caz tragic şi să informeze că au fost întreprinse toate măsurile: chemat procurorul de serviciu, grupul operativ, experţii respectivi şi ultimii trebuiau să-şi facă datoria.

În primul rând, să ia explicaţii de la toţi participanţii de la vânătoare, să le preia armele, să reconstituie locul infracţiunii, schema amplasării tuturor vânătorilor şi aşa mai departe. Dacă dumnealui făcea aceasta în prima zi şi a doua zi informa opinia publică, cred că ar fi avut un comportament aproape ireproşabil. Rămânea doar al doilea aspect al acestei întrebări, adică componenţa vânătorilor. Am înţeles că opinia publică este destul de deranjată: ce căutau procurori, judecători şi oameni de afaceri împreună la vânătoare. Poate dumnealui îi era mai uşor să explice aceasta.”

Europa Liberă: Domnul Zubco zice că Procuratura, fiind o entitate autonomă, nu a fost obligatoriu ca dumnealui să anunţe superiorii ţării.

Valeriu Gurbulea: „Dacă aţi observat, eu am comentat nu că trebuia să se raporteze cuiva din conducerea Republicii Moldova. Dumnealui trebuia, ca procuror general, care ocupă cea mai înaltă ierarhie în urmărirea penală în Republica Moldova, trebuia să organizeze din start o investigaţie complexă şi transparentă, cu participarea nu numai a procurorilor, dar şi ofiţerilor MAI, inclusiv a celor operativi, a experţilor, a infracţiunii respective, inclusiv cu păstrarea integrităţii locului infracţiunii. El trebuia să organizeze ca locul infracţiunii, urmele infracţiunii să rămână intacte, ca să poată fi prelevate probe, să poată fi reconstituit locul infracţiunii şi aşa mai departe. El aceasta nu a făcut. Nu a organizat din start o investigaţie transparentă, obiectivă şi complexă a acestui caz.”

Europa Liberă: Sunt voci, care spun că adevărul despre acest incident tragic va fi unul asemănător cu adevărul despre 7 aprilie.

Valeriu Gurbulea: „7 aprilie este un adevăr pe care l-a văzut întreaga societate. Doar unele elemente ale acestui adevăr poate cineva le mai contestă.”

Europa Liberă: Ce crederi despre felul cum se discută despre alegerea unui nou procuror? Cine ar merita să ajungă în fotoliul de procuror general al ţării?

Valeriu Gurbulea: „Trebuie să fie o persoană competentă, trebuie să fie un procuror de carieră, nu trebuie să fie afiliat şi nu trebuie să fie politic angajat, nu trebuie să fie omul vreunui partid sau grupare politică, cu atât mai mult oligarhică, de afaceri, să fie un om care nu se teme să aplice legea, chiar contrar unor opinii publice. Şi trebuie să fie un om care să se bucure de stima, de reputaţia şi de sprijinul sistemului organelor Procuraturii. Deoarece politice penale urmează să le promoveze el şi desigur, fără susţinerea, sprijinul sistemului organelor Procuraturii, nicio persoană nu va putea atinge nimic, niciun rezultat pozitiv.”

Europa Liberă: Cât de real şi cât de posibil e ca o asemenea persoană să ajungă în funcţia de procuror general al ţării?

Valeriu Gurbulea: „Depinde cât de sinceră este actuala clasă politică, în primul rând, liderii politici ai Alianţei de guvernământ. Toţi discută despre faptul că Procuratura nu trebuie să fie politic angajată, politicul nu trebuie să facă imixtiuni în activitatea Procuraturii. Dar dacă clasa politică sincer doreşte o instituţie independentă, atunci ar putea fi real. Dar eu nu prea cred că actuala elită politică are nevoie de un asemenea procuror general.”

Europa Liberă: De ce nu ar avea nevoie?

Valeriu Gurbulea: „Păi dumneavoastră vedeţi aceste scandaluri, care au loc în ultimul timp, în societate. S-a ajuns deja că delapidările de bani publici, de fonduri publice au ajuns să fie numite „controlul asupra fondurilor, finanţelor publice” şi aşa mai departe. Deja nu mai sunt „furturi, delapidări” şi aşa mai departe. Dar sunt „tentative de luare sub control a fluxurilor financiare publice, bugetare sau ministeriale”.

Se vorbeşte la sânge rece despre privatizarea unor mari întreprinderi de stat, la preţuri derizorii; se vorbeşte despre unele licitaţii publice cu caracter dubios. Este clar că costul reparaţiei acestui faimos tren european trebuia să fie minimum de două ori mai mic decât cel real. Specialiştii vorbesc despre faptul că ceea ce astăzi în municipiul Chişinău se numeşte „material antiderapant”, în realitate, este nisip şi glod adus de prin suburbiile Chişinăului, iar milioane de lei sunt trecute la pierderi, chipurile, pentru procurarea şi împrăştierea acestui material antiderapant şi multe alte chestiuni care sunt la suprafaţă.”

Europa Liberă: În mâinile politicienilor acum mai mult sunt elemente de şantaj decât solicitarea de a exista o conlucrare între structurile de forţă, în primul rând?

Valeriu Gurbulea: „Conlucrare între instituţiile de forţă nu există. Eu îmi amintesc şedinţele Consiliului Naţional de Coordonare a Activităţii Organelor de Drept, de şedinţele Consiliului Suprem de Securitate, de alte şedinţe de totalizare, de examinare a unor probleme majore, în baza acestor şedinţe se elaborau programe naţionale de prevenire şi combatere a criminalităţii la general, de prevenire şi combatere a traficului de persoane sau a corupţiei, în special, adică şi programe mai generale, şi programe mai speciale. Erau şedinţe destul de dure, care se finalizau cu anumite demisii chiar. Se creau structuri, se modificau structurile.

Păi, despre ce fel de colaborare poate fi vorba, dacă eu nu am auzit de o şedinţă de totalizare, cu participarea conducătorilor organelor de drept, care sunt responsabile de situaţia criminogenă din ţară. Dar situaţia criminogenă din Republica Moldova este destul de deplorabilă şi ea degradează şi mai mult.”

Europa Liberă: De ce ziceţi că este o situaţia deplorabilă?

Valeriu Gurbulea: „Multiplele reportaje despre atacuri armate, despre omoruri la comandă, despre atacuri tâlhăreşti asupra caselor şi apartamentelor cetăţenilor. Sunt atacuri în serie. Cineva mi-a spus că la Băcioi au avut loc în serie vreo 20 de atacuri asupra imobilelor cetăţenilor. Adică, altfel spus, pătrunderi, delapidare de bunuri, bani şi aşa mai departe. Situaţia actualmente este degradată.”

Europa Liberă: În cât timp credeţi că va fi ales noul procuror?

Valeriu Gurbulea: „Cred că nu va fi ales în cel mai apropiat timp, deoarece deja în jurul Procuraturii şi în jurul funcţiei de procuror general am fost martorii atâtor bătălii politice şi nu cred că clasa politică sau, mai bine spus, Alianţa de guvernare va fi capabilă, în timp scurt, să ajungă la o figură, la părerea mea, de compromis.”

Europa Liberă: Am auzit voci care spuneau că ar fi bine funcţia de procuror general să-i revină opoziţiei.

Valeriu Gurbulea: „Aceasta ar fi eroare foarte serioasă. Ce schimbă? Opoziţia nu este un partid sau un grup de partide politice? În principiu, e aceeaşi eroare, numai pe de-a-ndoaselea sau cum doriţi să o priviţi. Adică dacă este dată unui partid de guvernământ, este o politizare, dacă unuia din opoziţie – nu este o politizare? Conceptual nu poate fi admis aşa ceva.

Procuratura trebuie să-şi aibă locul ei în sistemul organelor de urmărire penală, să aibă funcţionalitatea sa, iar procurorul general trebuie să fie numit fie în ordinea actuală, cum este prevăzut în Constituţie sau să fie schimbat mecanismul de numire, să fie ales de popor, să treacă un concurs public. Deşi eu am văzut concursuri publice înguste şi am înţeles că poţi să le numeşti cum vrei, numai nu concursuri.”