„Riscul de a merge la alegeri anticipate este acela că majoritatea coerentă, stabilă, nu ar putea fi atinsă. Un alt risc – abandonarea reformelor.”
Europa Liberă: Cum e văzută această gâlceavă din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană din exterior? Ce pierde Republica Moldova, când zicem că e pe ultima sută de metri înaintea summit-ului de la Vilnius, când trebuie să semneze cele 2 acorduri cu Uniunea Europeană – Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb?
Vladimir Socor: „Disputele din cadrul coaliţiei de guvernământ de la Chişinău, pur şi simplu, nu se văd. Problemele de aici sunt considerate mult mai grave, mult mai importante, mult mai urgente, din nefericire. Practic nimeni nu are timp să privească, cât de cât amănunţit sau cât de cât serios, la Republica Moldova.”
Europa Liberă: Bine, dar se apropie summit-ul Parteneriatului Estic.
Vladimir Socor: „Da, sigur. Cursul integrării europene a Republicii Moldova depinde de un număr foarte mic de persoane, oficialităţi de la Bruxelles şi, în parte, de la
Cursul integrării europene a Republicii Moldova depinde de un număr foarte mic de persoane, oficialităţi de la Bruxelles şi, în parte, de la Washington...
Washington, dar mai ales, de la Bruxelles, oficialităţi implicate direct în politica de vecinătate a Uniunii Europene – un număr foarte mic de persoane cu puteri de decizie foarte mari şi cu fonduri foarte mari la dispoziţie.”
Europa Liberă: Aceasta însemnând?
Vladimir Socor: „Aceasta însemnând că Republica Moldova, aducă Guvernul de la Chişinău, trebuie să convingă acest cerc restrâns, dar foarte influent de persoane că lucrurile la Chişinău merg bine.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă, dacă se destramă coaliţia de guvernare şi se ajunge la anticipate?
Europa Liberă: Dar el este şi prim-vicepreşedinte de Parlament.
Vladimir Socor: „Este un post înfiinţat anume pentru o persoană, pentru satisfacerea intereselor acestei persoanei şi a grupului dependent de dânsul.”
Europa Liberă: Se zice că, dacă nu ar fi fost el şi Partidul Democrat, nu s-ar fi ajuns la această coaliţie de guvernare proeuropeană.
Vladimir Socor: „Aceasta da, pentru că Partidul Democrat a ameninţat câtva vreme să se coalizeze cu Partidul Comuniştilor, în faza cea mai rea a Partidului Comuniştilor, atunci când Partidul Comuniştilor abandonase direcţia europeană, nu în favoarea unui curs prorusesc, dar în favoarea unei politici de dublu vector. Şi ne amintim cum şeful de atunci al administraţiei prezidenţiale de la Kremlin, domnul Narîşkin, a venit, la sfârşitul
Guvernările de coaliţie vulnerabilizează statul...
anului 2010, la Chişinău, în rolul de făcător de guverne, negociind el, Narîşkin, cu politicienii din Moldova despre componenţa Guvernului, lucru care nu se mai întâmplase din anul 1989, când de la Moscova a fost adus înapoi la Chişinău domnul Petru Lucinschi. De atunci, timp de 20 de ani, Moscova nu mai jucase niciun rol în desemnarea conducerii de la Chişinău. În 2010, am asistat la acest spectacol grotesc al lui Narîşkin, venind la Chişinău, să negocieze dânsul formula guvernamentală, anume din cauza disfuncţionalităţii coaliţiei, din cauza rivalităţilor care au apărut în formula de coaliţie. Guvernările de coaliţie vulnerabilizează statul.”
Europa Liberă: Actuala coaliţie de guvernare poate avea soarta ADR-ului din ’99?
Vladimir Socor: „Situaţia este complet diferită astăzi, în comparaţie cu ceea ce era în 1999. Acum 14 ani, Uniunea Europeană era practic inexistentă în Moldova.”
Europa Liberă: Ce se poate întâmpla, dacă în Moldova se ajunge la alegeri anticipate parlamentare?
Vladimir Socor: „E greu de prognozat ce s-ar putea întâmpla. Întâi, ce nu s-ar întâmpla. Nu s-ar întâmpla revanşa comuniştilor. Partidul Comuniştilor a pierdut orice
Partidul Comuniştilor a pierdut orice potenţial de revanşă...
potenţial de revanşă. Partidul Comuniştilor nu mai poate oferi practic nimic nimănui. Nu mai poate stabili relaţii de top patron-client cu nicio grupare politică sau de afaceri din Republica Moldova. A pierdut acest potenţial. Nu mai are nimic de oferit. Potenţialul de revanşă al Partidului Comuniştilor este nul şi adaug în paranteză că sunt foarte mirat de atitudinea unor diplomaţi occidentali la Chişinău, care fac presiuni pentru repunerea în funcţiune a canalului de televiziune al Partidului Comuniştilor, NIT. Acest canal a fost închis din motive pe deplin întemeiate legal: nu se conforma Codului profesional al mass-mediei, conţinutul emisiunilor era virulent partizan. Partidul Comuniştilor folosea acest post, ca să incite la nesupunere civică. Şi, în plus, NIT este o prezenţă nocivă în peisajul lingvistic al Republicii Moldova,
M-am mirat foarte mult că unii diplomaţi occidentali fac presiuni pentru repunerea în funcţiune a NIT-ului...
deoarece contribuie la perpetuarea rusificării spaţiului mediatic. NIT este un anacronism. M-am mirat foarte mult că unii diplomaţi occidentali fac presiuni pentru repunerea în funcţiune a NIT-ului. Dar închid această paranteză.”
Europa Liberă: Alegerile parlamentare anticipate ce ar însemna?
Vladimir Socor: „Exact, exact. În aceste alegeri Partidul Comuniştilor, desigur, nu-şi va lua niciun fel de revanşă. Moscova va încerca, eu cred că deja încearcă, în acest moment, să înjghebeze o coaliţie sau o grupare de partide orientate spre Rusia, pentru a contrabalanţa partidele de orientare europeană.”
Europa Liberă: Şi va reuşi?
Vladimir Socor: „Nu cred că Moscova va avea succes, deoarece au apărut o puzderie de partiduţe de orientare stângistă-rusofonă, partide pitice.”
Europa Liberă: Acuma ele vor să se coaguleze, să se facă o alianţă de centru-stânga.
Vladimir Socor: „Ar fi o alianţă de stânga. Poate, spun ei, de „centru-stânga”, ar fi evident de stânga. Dar stânga rusofonă în Republica Moldova are un potenţial foarte redus astăzi şi din punct de vedere democratic, şi din punct de vedere al situaţiei
Stânga rusofonă în Republica Moldova are un potenţial foarte redus astăzi...
lingvistice, pe ansamblul electoratului, nu numai în oraşele mari, dar pe ansamblul electoratului. O asemenea înjghebare, matematic, nu are cum să câştige alegerile. Altceva este că electoratul moldovenesc poate să se împartă în câteva partide, care vor trebui din nou să formeze o coaliţie, lucru care nu ar schimba situaţia de astăzi. Rezultatul optim al unor alegeri parlamentare ar fi schimbarea Codului Electoral, alegerea unei jumătăţi a Parlamentului în circumscripţii uninominale şi formarea unei majorităţi stabile, în jurul Partidului Liberal Democrat, condus de primul-ministru Vlad Filat. Domnul prim-ministru a demonstrat şi liderilor europeni, şi celor americani, că anume dânsul şi gruparea condusă de dânsul în cadrul Guvernului reprezintă opţiunea cea mai eficientă pentru continuarea reformelor, în ritmul accelerat, cerut de integrarea europeană a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Deci alegerile anticipate cum le-aţi caracteriza, dacă s-ar ajunge la ele?
Vladimir Socor: „Alegerile anticipate implică un risc. Riscul de a merge la alegeri anticipate este acela că majoritatea coerentă stabilă nu ar putea fi atinsă, în care caz
Continuarea situaţiei actuale ar fi păguboasă pentru Republica Moldova. Revine, în primul rând, Guvernului să cântărească şi riscurile, şi câştigurile potenţiale, care s-ar obţine din alegeri anticipate...
se va recurge din nou la o formulă instabilă, cum vedem, disfuncţională, de coaliţie între partide cu interese şi programe diferite. Alt risc, risc subliniat de către diplomaţii europeni din Chişinău, este acela că o campanie electorală ar abate atenţia Guvernului şi a Parlamentului de la activitatea legislativă şi de la executarea reformelor, obligându-i pe politicieni să se concentrare asupra campaniei electorale. Şi acesta este un risc, dar continuarea situaţiei actuale ar fi păguboasă pentru Republica Moldova. Revine, în primul rând, Guvernului să cântărească şi riscurile, şi câştigurile potenţiale, care s-ar obţine din alegeri anticipate. În general, nu numai în Republica Moldova, dar şi în alte situaţii, eu am rezerve foarte mari faţă de alegerile anticipate. Consider că alegerile trebuie să aibă loc conform ciclului electoral constituţional, o dată la 4 ani. Aceasta a fost atitudinea mea şi în cazul Ucrainei, şi în cazul Georgiei. Dar există situaţii în care guvernarea devine sau disfuncţională sau ostatică a unor interese particulare de business care nu coincid cu interesele statului şi care uneori, dimpotrivă, frânează sau chiar riscă să oprească integrarea europeană. De exemplu, împărţirea posturilor la vârful sistemului de ocrotire a legii între partide politice, pe criterii de partid, cum a fost cazul procurorului general.”