O nouă cercetare a Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie: „Regionalizarea: aşteptări, frici şi iluzii”.
În România un sondaj de opinie arată că majoritatea românilor ar vrea ca regiunile țării să aibă mai multă autonomie, așa cum se întâmplă în democrații mai avansate ca Spania sau Germania. Relatează de la București Sabina Fati.
Destul de multi romani sint de parere ca dupa regionalizarea tarii, resursele bugetare la nivelul comunitatior s-ar imbunatatii. Din acest punct de vedere cei mai optimisti sint barbatii, persoanele trecute de 35 de ani, cele cu studii superioare si locuitorii Transilvaniei si Banatului, potrivit cercetarii Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie, care poarta titlul „Regionalizarea: asteptari, frici si iluzii”.
Coalitia de centru-stinga aflata la guvernare in Romania are printre prioritati re-impartirea tarii in regiuni de dezvoltare, astfel incit aceste noi entitati sa poata atrage mai eficient banii europeni, dar in acelasi timp sa aiba loc si o descentralizare mai profunda. Inca nu este clar cum va arata noua harta a regiunilor, dar conform studiului IRES, romanii vor in proportie de aproape 80 la suta ca guvernul sa renunte la cit mai multe dintre prerogativele sale. Politica externa este singurul domeniu care ar trebui sa ramina in responsabilitatea Bucurestiului, in vreme ce colectarea taxelor ar trebui lasata regiunilor, cred 75 la suta dintre romani, iar peste 80 la suta mizeaza sip e mutarea ordinii publice de la centru spre noile entitati administrative. Agricultura si dezvoltarea, precum si protectia mediului sunt deasemenea domenii, pe care peste 80 la suta dintre romani le-ar vedea in subordinea regiunilor si nu a guvernului de la Bucuresti. Chiar si apararea ar trebui sa ajunga in responsabilitatea regiunilor, cred 53 dintre cei care au participat la sondajul IRES Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie, care a fost facut in perioada 23-25 ianuarie pe un esantion reprezentativ (1221) prin metoda interviurilor telefonice (CATI), cu o eroare de +/- 2,8 la suta.
Sociologii de la IRES au ajuns la concluzia ca in functie de studiile si virsta pe care o au, oamenii mizeaza mai mult pe regiuni, decit pe o administratie super-centralizata, ca acum.Astfel, de exemplu, numai 4% dintre respondentii fara studii sau cu studii elementare si 16,8% dintre cei cu studii medii cred ca educația ar trebui sa fie in continuare responsabilitatea guvernului de la Bucuresti. O proporție semnificativ mai mare a persoanelor cu studii superioare, peste 45 la suta, sustine ca educația nu este o responsabilitate care ar trebui delegată la nivelul regiunilor.
Asadar, Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie a ajuns la concluzia ca romanii, cu cit sint mai educati, cu atit sint mai reticenti fata de descentralizare si regionalizare. Dar chiar si asa aproape 50 la suta dintre romani considera ca guvernul ar trebui sa primeasca o pondere de maximum 10 la suta din taxele si impozitele colectate, in vreme ce 20 la suta dintre cei intrvievati cred ca la nivel local ar trebui sa ramina intre 50 si 70 la suta din sumele strinse.
Fiecare regiune ar trebui condusa de un lider ales in mod direct, cred aproape 90 la suta dintre romani, care sugereaza in acest fel ca viitoarele regiuni ar putea deveni cu timpul si entitati politice, iar descentralizarea nu ar ramina una pur economica.
Destul de multi romani sint de parere ca dupa regionalizarea tarii, resursele bugetare la nivelul comunitatior s-ar imbunatatii. Din acest punct de vedere cei mai optimisti sint barbatii, persoanele trecute de 35 de ani, cele cu studii superioare si locuitorii Transilvaniei si Banatului, potrivit cercetarii Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie, care poarta titlul „Regionalizarea: asteptari, frici si iluzii”.
Coalitia de centru-stinga aflata la guvernare in Romania are printre prioritati re-impartirea tarii in regiuni de dezvoltare, astfel incit aceste noi entitati sa poata atrage mai eficient banii europeni, dar in acelasi timp sa aiba loc si o descentralizare mai profunda. Inca nu este clar cum va arata noua harta a regiunilor, dar conform studiului IRES, romanii vor in proportie de aproape 80 la suta ca guvernul sa renunte la cit mai multe dintre prerogativele sale. Politica externa este singurul domeniu care ar trebui sa ramina in responsabilitatea Bucurestiului, in vreme ce colectarea taxelor ar trebui lasata regiunilor, cred 75 la suta dintre romani, iar peste 80 la suta mizeaza sip e mutarea ordinii publice de la centru spre noile entitati administrative. Agricultura si dezvoltarea, precum si protectia mediului sunt deasemenea domenii, pe care peste 80 la suta dintre romani le-ar vedea in subordinea regiunilor si nu a guvernului de la Bucuresti. Chiar si apararea ar trebui sa ajunga in responsabilitatea regiunilor, cred 53 dintre cei care au participat la sondajul IRES Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie, care a fost facut in perioada 23-25 ianuarie pe un esantion reprezentativ (1221) prin metoda interviurilor telefonice (CATI), cu o eroare de +/- 2,8 la suta.
Sociologii de la IRES au ajuns la concluzia ca in functie de studiile si virsta pe care o au, oamenii mizeaza mai mult pe regiuni, decit pe o administratie super-centralizata, ca acum.Astfel, de exemplu, numai 4% dintre respondentii fara studii sau cu studii elementare si 16,8% dintre cei cu studii medii cred ca educația ar trebui sa fie in continuare responsabilitatea guvernului de la Bucuresti. O proporție semnificativ mai mare a persoanelor cu studii superioare, peste 45 la suta, sustine ca educația nu este o responsabilitate care ar trebui delegată la nivelul regiunilor.
Asadar, Institutului Roman pentru Evaluare si Strategie a ajuns la concluzia ca romanii, cu cit sint mai educati, cu atit sint mai reticenti fata de descentralizare si regionalizare. Dar chiar si asa aproape 50 la suta dintre romani considera ca guvernul ar trebui sa primeasca o pondere de maximum 10 la suta din taxele si impozitele colectate, in vreme ce 20 la suta dintre cei intrvievati cred ca la nivel local ar trebui sa ramina intre 50 si 70 la suta din sumele strinse.
Fiecare regiune ar trebui condusa de un lider ales in mod direct, cred aproape 90 la suta dintre romani, care sugereaza in acest fel ca viitoarele regiuni ar putea deveni cu timpul si entitati politice, iar descentralizarea nu ar ramina una pur economica.