Anul trecut am decis să urmez la Praga un curs de limbă engleză, special elaborat pentru cei care planifică susținerea testului TOEFL.
Testele pe care ni le dădea profesoara să le facem îmi păreau pe alocuri „tricky”, însă mi-au atras mai ales atenția cele în care trebuia să selectăm din mai multe variante fragmentele cu cea mai mare importanță din text. Acele teste aveau probabil scopul să ne cultive capacitatea de a detecta lucrurile cele mai importante ca mai apoi să putem rezuma textul.
Eram surprins atunci cînd ceea ce credeam eu cel mai important lucru în texte nu coincidea cu opțiunea corectă a testului. Acest lucru mă intriga și uneori ceream profesoarei să ne explice de ce opțiunea noastră este mai puțin relevantă. Ea ne explica că astfel de teste sunt foarte populare în sistemul de învățămînt american și că în școală elevii americani fac multe teste de acest fel.
Într-o discuție cred că este normal să avem opinii diferite în ceea ce privește lucrurile importante sau mai puțin importante, însă în realitate întotdeauna există lucruri mai importante decît altele și dacă nici măcar nu le observăm pe cele importante, și ne mulțumim de a ne concentra atenția doar asupra celor care ni se par cele mai importante, atunci riscăm să ajungem într-un cerc vicios, care să pedepsească lipsa noastră de consecutivitate.
Politicienii de fiecare dacă își manifestă încrederea în capacitatea electoratului de a alege, în capacitatea cetățeanului simplu de a discerne. Eu n-aș fi atît de optimist mai ales dacă ținem cont de faptul că mulți jurnaliști în ziua de astăzi aleargă după trafic, după șocant, după tragism, după lucruri care aduc trafic și audiență. Am impresia că s-a uitat adevărata predestinație a presei de a informa imparțial cetățenii, iar de multe ori poate că o fac și involuntar din cauza că unii jurnaliști identifică în mod greșit ceea ce este cel mai important de relatat dintr-un eveniment.
Și atunci mă întreb cum să discearnă omul simplu, dacă nici măcar cei versați nu abordează subiectele importante?
Testele pe care ni le dădea profesoara să le facem îmi păreau pe alocuri „tricky”, însă mi-au atras mai ales atenția cele în care trebuia să selectăm din mai multe variante fragmentele cu cea mai mare importanță din text. Acele teste aveau probabil scopul să ne cultive capacitatea de a detecta lucrurile cele mai importante ca mai apoi să putem rezuma textul.
Eram surprins atunci cînd ceea ce credeam eu cel mai important lucru în texte nu coincidea cu opțiunea corectă a testului. Acest lucru mă intriga și uneori ceream profesoarei să ne explice de ce opțiunea noastră este mai puțin relevantă. Ea ne explica că astfel de teste sunt foarte populare în sistemul de învățămînt american și că în școală elevii americani fac multe teste de acest fel.
Într-o discuție cred că este normal să avem opinii diferite în ceea ce privește lucrurile importante sau mai puțin importante, însă în realitate întotdeauna există lucruri mai importante decît altele și dacă nici măcar nu le observăm pe cele importante, și ne mulțumim de a ne concentra atenția doar asupra celor care ni se par cele mai importante, atunci riscăm să ajungem într-un cerc vicios, care să pedepsească lipsa noastră de consecutivitate.
Politicienii de fiecare dacă își manifestă încrederea în capacitatea electoratului de a alege, în capacitatea cetățeanului simplu de a discerne. Eu n-aș fi atît de optimist mai ales dacă ținem cont de faptul că mulți jurnaliști în ziua de astăzi aleargă după trafic, după șocant, după tragism, după lucruri care aduc trafic și audiență. Am impresia că s-a uitat adevărata predestinație a presei de a informa imparțial cetățenii, iar de multe ori poate că o fac și involuntar din cauza că unii jurnaliști identifică în mod greșit ceea ce este cel mai important de relatat dintr-un eveniment.
Și atunci mă întreb cum să discearnă omul simplu, dacă nici măcar cei versați nu abordează subiectele importante?