Pentru început, statul va aloca bani pentru remunerarea a 179 de asistenţi personali. În R.Moldova sunt peste nouă mii de copii şi adulţi cu dizabilităţi severe care au nevoie de asistenţă individuală.
Instituirea unui nou tip de serviciu – asistenţă individuală pentru persoanele cu dizabilităţi severe, devenit funcţional în 9 raioane din 1 februarie curent, aduce un dram de speranţă familiilor care luptă de ani de zile să obţină pentru copii lor invalizi dreptul la o viaţă normală. Aceasta înseamnă că părinţii vor putea fi angajaţi pe post de îngrijitori pentru copiii lor şi vor avea salariu plătit de la stat sau vor putea să angajeze un îngrijitor personal şi astfel ei să poată lucra şi să-şi întreţină familia.
Ecaterina Golovatâi, mama unui băiat cu o dizabilitate locomotorie, ştie nu din auzite ce sacrificii îşi asumă părinţii ca să-şi integreze copiii în societate, chiar dacă tot ea spune că îşi face datoria de părinte şi atât. Femeia susţine că serviciul de asistenţă individuală nu numai că ar asigura persoanelor cu dizabilităţi acces la servicii, dar va ajuta, în primul rând, mamele, care, deşi muncesc din greu 24 din 24 de ore, sunt excluse din sistemul de protecţie socială:
„O mamă care are un copil cu dizabilităţi îşi pierde statutul social, deoarece trebuie să stea acasă, să aibă grijă de copil. Este nevoită, pentru că este singura persoană care poate să îngrijească de copil. Foarte multe mame rămân singure, pentru că soţii de obicei le părăsesc şi astfel mama luptă de una singură pentru a-i crea copilului ei condiţii decente. După împlinirea a 18 ani a copilului, mama nu poate să aibă o pensie, pentru că nu are stagiu de muncă, ea nu are poliţă de asigurare, ea împreună cu copilul, practic, sunt izolaţi de societate”.
În anul curent statul va aloca resurse pentru remunerarea a 179 de asistenţi personali, iar în anii următori numărul acestora se va mări în funcţie de necesităţi. La angajarea în funcţia de îngrijitor individual, prioritate vor avea membrii familiei din care face parte persoana cu nevoi speciale. Un asistent personal va primi un salariu de 800 de lei. Pentru a accesa acest tip de servicii, familiile trebuie să depună o cerere la direcţiile locale de asistenţă socială, iar acestea – să evalueze necesităţile şi să solicite resursele necesare de la bugetul public, a declarat pentru Radio Europa Liberă, ministra Muncii, Protecţiei Sociale si Familiei, Valentina Buliga:
„În anul acesta, 2013, ministerul a reuşit să instituie şi să aloce bani pentru funcţia de asistent social şi astfel să ajute persoanelor cu dizabilităţi şi membrilor familiilor lor care îngrijesc de ei. Autorităţile publice locale pot institui acest asistent şi din resursele proprii. Important este că aceste persoane pot să-şi aleagă tipul de servicii: ori asistent personal, ori alocaţii de îngrijire, ori servicii de îngrijire la domiciliul din partea lucrătorilor sociali”.
Deşi părinţii sunt avantajaţi la obţinerea unui salariu, totuşi nu toţi vor putea deveni şi asistenţi, deoarece funcţia presupune anumite cerinţe şi abilităţi, inclusiv dezvoltarea unui plan de lucru adaptat la nevoile persoanei, spune Ludmila Malcoci, directoarea organizaţiei Keystone, care asistă Guvernul în dezvoltarea unui şir de servicii de sprijin pentru persoanele cu dizabilităţi:
„Nu toţi părinţii vor fi angajaţi ca şi asistenţi personali. Departamentele de asistenţă socială vor decide dacă angajează mama sau angajează un asistent personal dintro parte, care să lucreze în familia dată. Ei vor trebui să fie instruţi, să aibă nişte indicatori de performanţă. Noi elaborăm acum un manual pentru asistentul personal, cu indicatori de performanţă”.
Directoarea internatului pentru copii cu dizabilităţi mintale din Orhei, Lidia Popa, este de părere că multe familii, având sprijinul unui îngrijitor, îşi vor putea lua copiii sau maturii din instituţiile rezidenţiale. În prezent, spune directoarea, numai în internatul de la Orhei peste 60 de copii cu dizabilităţi sunt pe lista de aşteptare, însă nu pot fi integraţi în comunitate, din cauză că lipsesc serviciile de asistenţă la nivel local:
„Avem copii care au fost integraţi în familie şi se descurcă foarte bine, deşi cineva trebuie să aibă grijă de ei, au nevoie de suport, să existe servicii pentru ei, aşa cum există în alte ţări. În Suedia am văzut familii relaxate, părinţii pot pleca în concediu, pentru că este altă familie care acordă sprijin. Adică comunitatea le acordă suportul necesar şi copiii nu sunt abandonaţi. Asta ar trebui să se întâmple şi la noi”.
Pentru ca acest nou serviciu să fie unul eficient este important ca administraţiile publice locale să acceseze surse financiare existente deja în bugetul public pentru astfel de servicii, susţine directoarea Keystone, Ludmila Malcoci:
„Faptul că a fost aprobat asistentul personal nu înseamnă că fiecărui raion i se va distribui un număr de asistenţi personali, raioanele trebuie să fie foarte active, în special, direcţiile de asistenţă socială. Trebuie să aprobe serviciul acesta la nivel de raion, să-şi evalueze nevoile şi să ceară bani de la stat, pentru că foarte multă lume aşteaptă că undeva din pod o să-I cadă asistentul personal. Anul acesta cele nouă raioane au obţinut asistenţi personali pentru că au fost foarte active şi au cerut. De exemplu, raionul Dubăsari a obţinut 50 de asistenţi personali.”
Datele Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei arată că, în Republica Moldova, peste nouă mii de copii şi adulţi cu dizabilităţi severe au nevoie de asistenţă individuală.
„O mamă care are un copil cu dizabilităţi îşi pierde statutul social, deoarece trebuie să stea acasă, să aibă grijă de copil. Este nevoită, pentru că este singura persoană care poate să îngrijească de copil. Foarte multe mame rămân singure, pentru că soţii de obicei le părăsesc şi astfel mama luptă de una singură pentru a-i crea copilului ei condiţii decente. După împlinirea a 18 ani a copilului, mama nu poate să aibă o pensie, pentru că nu are stagiu de muncă, ea nu are poliţă de asigurare, ea împreună cu copilul, practic, sunt izolaţi de societate”.
„În anul acesta, 2013, ministerul a reuşit să instituie şi să aloce bani pentru funcţia de asistent social şi astfel să ajute persoanelor cu dizabilităţi şi membrilor familiilor lor care îngrijesc de ei. Autorităţile publice locale pot institui acest asistent şi din resursele proprii. Important este că aceste persoane pot să-şi aleagă tipul de servicii: ori asistent personal, ori alocaţii de îngrijire, ori servicii de îngrijire la domiciliul din partea lucrătorilor sociali”.
„Nu toţi părinţii vor fi angajaţi ca şi asistenţi personali. Departamentele de asistenţă socială vor decide dacă angajează mama sau angajează un asistent personal dintro parte, care să lucreze în familia dată. Ei vor trebui să fie instruţi, să aibă nişte indicatori de performanţă. Noi elaborăm acum un manual pentru asistentul personal, cu indicatori de performanţă”.
„Avem copii care au fost integraţi în familie şi se descurcă foarte bine, deşi cineva trebuie să aibă grijă de ei, au nevoie de suport, să existe servicii pentru ei, aşa cum există în alte ţări. În Suedia am văzut familii relaxate, părinţii pot pleca în concediu, pentru că este altă familie care acordă sprijin. Adică comunitatea le acordă suportul necesar şi copiii nu sunt abandonaţi. Asta ar trebui să se întâmple şi la noi”.
„Faptul că a fost aprobat asistentul personal nu înseamnă că fiecărui raion i se va distribui un număr de asistenţi personali, raioanele trebuie să fie foarte active, în special, direcţiile de asistenţă socială. Trebuie să aprobe serviciul acesta la nivel de raion, să-şi evalueze nevoile şi să ceară bani de la stat, pentru că foarte multă lume aşteaptă că undeva din pod o să-I cadă asistentul personal. Anul acesta cele nouă raioane au obţinut asistenţi personali pentru că au fost foarte active şi au cerut. De exemplu, raionul Dubăsari a obţinut 50 de asistenţi personali.”
Datele Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei arată că, în Republica Moldova, peste nouă mii de copii şi adulţi cu dizabilităţi severe au nevoie de asistenţă individuală.