Dumitru Marian: „să ascunzi 20 de ani şi mai mult impotenţa după lipsa banilor este deja penibil”.
Ediţia de iarnă a Festivalului Filmului de Scurt Metraj – Future Shorts – va fi prezentată începând de săptămână viitoare la Chişinău, mai exact, din 24 februarie. Organizatorii – Casa de training, producţie şi distribuţie AltFilm – prezintă şapte filme scurte, adunate din toată lumea, care promit să pună pe gânduri sau să încânte publicul moldovean. Mai multe despre oferta acestui eveniment artistic inedit aflăm de la producătorul de film Dumitru Marian, unul din membrii echipei AltFilm.
Europa Liberă: Din câte ştiu, la Chişinău au mai fost prezentate ediţii ale Festivalului de scurt-metraj. Ce oferă inedit cinefililor moldoveni ediţia de iarnă a festivalului?
Dumitru Marian: „Probabil fiecare ediţie este cumva inedită şi fiecare film din selecţiile Future Shorts este unic pentru că filmele sunt selectate de la cele mai mari festivaluri de gen din lume. Nu aş putea evidenţia ceva anume, poate filmul „Fishing without nests” ar fi hitul festivalului, al ediţiei de iarnă. Este un film făcut în Kenya despre piraţii din Somalia.
http://www.youtube.com/embed/r9PnWAPdCoY
Este un film care mie îmi place extraordinar de mult. Ar mai fi de menţionat faptul că pornind de la scopul iniţial de a prezenta şi filme moldoveneşti, anul acesta am reuşit să găsim un film moldovenesc care chiar acum este finalizat şi pe care îl vom lansa în cadrul Future Shorts.”
Europa Liberă: Vrei să ne dai mai multe detalii, pentru că e ceva neobişnuit – un film moldovenesc. Vorbeam la un moment dat cu regizorul Sergiu Prodan, care zicea că discuţiile despre „filmul moldovenesc” s-ar asemăna într-un anumit sens cu discuţiile despre explorările spaţiale ale Republicii Moldova…
Dumitru Marian: (râde) „Ar fi. E un film de Nicu Negară, un film de an, el fiind student la Arte. Chiar studentul lui Sergiu Prodan, apropo. Un film scurt, realizat destul de bine, cu un buget foarte modest dar cu un mesaj social destul de puternic. Nu este un film genial, dar e un film OK, pe care poţi să-l arăţi şi care spre deosebire de multe alte produse generate de tinerii noştri cineaşti. Se numeşte 11.30, cu un mesaj social contra avorturilor.”
Europa Liberă: Îţi propun să revenim la subiectul Future Shorts peste câteva minute, iar acum hai să ne uităm la situaţie puţin mai larg pentru ca ascultătorii noştri să înţeleagă mai bine ceea ce se întâmplă în cinematografia locală. Asta pentru că evenimentul pe care îl anunţăm acum şi care va începe pe 24 februarie la Chişinău este ceva cert, programat şi care urmează să se întâmple. Hai să vorbim despre dedesubturile vieţii cinematografice care nu se văd la prima vedere. Ştiu că tu, împreună cu Sergiu Prodan, acum câţiva ani, aţi fost autorii unui proiect de lege a cinematografiei. Te rog să-mi dai nişte detalii: când aţi făcut-o şi ce a urmat? O lege care urma să reglementeze un domeniu lăsat tradiţional de izbelişte.
Dumitru Marian: „Noi tot vorbim despre această lege cu orice ocazie. Din păcate nu s-a întâmplat aproape nimic, pentru că legea a fost finisată într-un prim draft în 2010, după care a stat prin sertarele Ministerului Culturii vreo 2 ani. Apoi aceasta a fost preluată de Comisia Cultură. Acum încercăm să promovăm, să facem lobby ca legea să ajungă în Parlament.
Este vorba despre o lege care în primul rând instituţionalizează cinematografia prin crearea unui Centru Naţional al Cinematografiei care ar administra domeniul. Acesta ar fi punctul principal din această lege. Noi credem că acesta ar fi primul pas pe care putem să-l facem, pentru că este nevoie de susţinere, este nevoie de reglementare în domeniu şi este nevoie de o mulţime de alte chestii pe care această instituţie, CNC, ar putea să le rezolve.
Mă refer aici în primul rând la reglementarea distribuţiei de film, pentru că nu este normal ca filmele să fie difuzate, proiectate într-o limbă străină pentru cetăţenii Republicii Moldova. nu este normal ca într-o ţară filmele să fie piratate, scoase de pe internet şi arătate la televizor oricând, oricum şi oriunde. Ar mai fi şi alte lucruri pe care această lege ar urma să le reglementeze.
Din păcate, nu ştiu dacă are cineva nevoie de legea asta, pentru că dacă ne referim la crearea CNC-ului, ar însemna crearea unei noi instituţii, ar însemna nişte bani din buget, în primă instanţă. Într-un final, aceşti bani se vor recupera, nu neapărat ca venituri sau impozite la bugetul de stat, dar s-ar recupera ca şi plus de imagine. Cinematografia ar începe să se dezvolte şi Moldova ar începe să aibă o cinematografie reală. Deocamdată, vorbim despre „cosmos”.”
Europa Liberă: Penultima dată când am discutat subiectul legii cinematografiei care s-a împotmolit prin Parlament sau Ministerul Culturii, era proaspăt un scandal legat de Ministrul Culturii care a fost prins beat la volan, era confuză situaţia. acum, iată, avem un dosar penal deschis pe numele Ministrului Culturii. Eu cu tristeţe observ că despre activitatea Ministerului Culturii aud doar din scandaluri din presă: fie că e vorba despre un atac raider, despre vreo privatizare ilegală a unei clădiri sau despre abuz de alcool la volan. Cum sprijină autorităţile, în special Ministerul Culturii ceea ce crezi că ar trebui făcut în domeniul cinematografiei?
Dumitru Marian: „La modul teoretic şi verbal, domnul Focşa este foarte de acord cu ceea ce spunem noi şi ne susţine foarte mult. Însă la modul practic, nici el şi nici oamenii din jurul lui nu cred în această lege şi nu cred în dezvoltarea domeniului cinematografiei. Nu ştiu de ce ei toţi, din Ministerul Culturii, ca şi din alte ministere, de fapt, se ascund după lipsa banilor şi orice iniţiativă nouă o resping din start, spunând că nu există bani. ceea ce este aproape adevărat, însă, să ascunzi 20 de ani şi mai mult impotenţa după lipsa banilor este deja penibil. Hai să ne dăm demisia – dacă Ministerul Culturii nu are bani pentru cultură, atunci de ce este nevoie de Ministerul Culturii?
Eu mă gândeam la un moment la acest minister este un bun exemplu care ar trebui să fie luat în vedere, ca atunci când este numit un ministru, el ar trebui să primească un fel de aviz de încredere din partea oamenilor din domeniu. Eu cred că acest ministru nu are nicio treabă cu cultura şi nu are nicio treabă cu oamenii de cultură. Adică, nimeni nu-l agreează, nimeni nu-l ajută, nimeni nu vrea să comunice cu el. acum există un fel de lipsă de comunicare – noi încercăm să prezentăm un fel de principii, nişte noi reguli de funcţionare şi de acolo primim răspunsul „Nu!”. Nu există nici măcar un dialog, adică, băieţi, modificaţi asta – primiţi asta. pur şi simplu „Nu!”. Şi gata. Şi domeniul nu funcţionează, nici legea nu este adoptată.”
Europa Liberă: Mai avem foarte puţin timp, în care te voi ruga să introduci o notă optimistă: mai spune două-trei cuvinte despre evenimentul care va începe pe 24 februarie, pentru a incita publicul să vină.
Dumitru Marian: „O colecţie de filme scurte, opt la număr străine şi un film moldovenesc. Este un eveniment care nu se repetă des în Republica Moldova şi sunt filme foarte bune care merită văzute. Eu cred că mersul la cinematograf, ca distracţie, ar trebui reintrodus în obiceiurile moldovenilor şi cred că este un bun început să mergeţi la filme de scurt-metraj, după care să continuaţi cu filmele mari.”