Zinaida Greceanîi: „Cei de la FMI trebuie să meargă prin ţară, să vadă care sunt realităţile...”

Europa Liberă: Asupra căror momente trebuie să insiste Guvernul, când negociază un acord cu misiunea FMI?

Zinaida Greceanîi

Zinaida Greceanîi: „În primul rând, să îşi asume acele responsabilităţi pe care ştie precis că le va putea îndeplini şi să nu accepte ceea ce propune doar misiunea Fondului Monetar Internaţional. Din 2006, când venea misiunea, noi propuneam programul nostru cu Fondul Monetar Internaţional şi nu Fondul Monetar Internaţional ne propune programul lor. Orice reformă, orice s-ar face trebuie să fie în interesul ţării, în primul rând.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că cei care reprezintă Fondul Monetar Internaţional nu vor bine statului unde vin şi negociază?

Zinaida Greceanîi: „Eu cred că vor bine statului moldovenesc, dar este altceva. Nu orice reformă, care este şi în experienţa Fondul Monetar Internaţional, poate fi
acceptabilă pentru orice ţară. De aceea trebuie văzute şi unele realităţi, inclusiv pentru Moldova, fiindcă aceea ce insistă Fondul Monetar Internaţional, majorarea taxelor în continuare, aceasta doar distruge business-ul moldovenesc şi acesta e evident, s-a văzut şi în ultimii 3 ani.”

Europa Liberă: Să ne referim un pic şi la capitolul social, pentru că totuşi s-a insistat şi pe ideea optimizării cheltuielilor şi la sănătate, şi la învăţământ.

Zinaida Greceanîi: „Eu cred că şi specialiştii de la Fondul Monetar Internaţional înţeleg foarte bine că orice reformă costă, în primul rând, nişte bani şi bani enormi, la prima etapă. Dar orice reformă nu poate fi făcută din birou, inclusiv închiderea şcolilor. Eu de ce am spus, de la bun început, reforma, care este bună într-un stat, nu poate să fie acceptabilă pentru alt stat şi trebuie să ştii să negociezi şabloanele, inclusiv ale Fondului Monetar Internaţional şi să nu accepţi tot ce se impune.”

Europa Liberă: Cum ar trebui să arate o reformă pentru realităţile din Republica Moldova?

Zinaida Greceanîi: „O reformă în interesul cetăţenilor, care, în primul rând, ar demonstra cetăţenilor că reforma aceasta aduce doar beneficii. Cum, spuneţi-mi să uneşti 3 şcoli la un loc, într-o şcoală distrusă? Aceasta e reformă? Eu vorbesc aşa, poate alegoric puţin. Or, şcoala aceea unde sunt aduşi copiii din alte sate trebuie să fie, în primul rând, reparată, să fie condiţii şi să fie un colectiv pedagogic care va aduce mai multe cunoştinţe copiilor. În al doilea rând, cred că trebuie să fie şi căile de acces iniţial, şi trebuie să fie şi transportul respectiv, copiii să fie în siguranţă şi pe urmă spunem că facem reforme. Reforma trebuie pregătită. De aceea eu şi spun: iniţial ea costă bani.”

Europa Liberă: Aici vroiam să ajungem, costul e mare pentru o reformă?

Zinaida Greceanîi: „E destul de mare, dar pentru aceasta trebuie să existe şi voinţă politică şi trebuie să existe profesionişti, care ştiu să implementeze reforma respectivă, nu doar politic. Decizia politică trebuie să fie asumarea politică, responsabilitatea. Dar implementarea reformelor trebuie să fie efectuată de către specialişti, care cunosc foarte bine, ştiu să explice oamenilor, că înţeleagă că reformele nu se fac de dragul reformelor, dar se fac în interesul cetăţenilor.”

Europa Liberă: FMI înţelege că costul unei reforme e mare?

Zinaida Greceanîi: „Cred că înţelege, dar ca să înţeleagă ei destul de bine ce ar
însemna aceasta, trebuie specialiştii noştri să ştie să negocieze.”

Europa Liberă: În negocierile cu ei trebuie doar să poţi să explici realităţile sau şi să ţii cont de anumiţi parametri de care au ţinut cont statele civilizate?

Zinaida Greceanîi: „Statele civilizate cât timp au mers înspre aceasta? E altă chestie că acei de la Fondul Monetar Internaţional, inclusiv reprezentanţa de aici trebuie să meargă prin ţară să vadă care sunt realităţile. Eu îmi aduc aminte de domnul Johan Mathisen, dumnealui mergea cu mine la audierea cetăţenilor în teritoriu, chiar şi când eram vicepremier, mergea şi vedea în localităţi ce se face, care este realitatea şi ştiţi că după aceea a început să-şi schimbe viziunea?”

Europa Liberă: Ce se întâmplă, dacă nu iei în calcul şi sugestiile venite din partea FMI-ului?

Zinaida Greceanîi: „Dacă nu ştii să negociezi şi nu ştii să-i convingi cum este mai bine pentru ţară, se întrerupe programul cu Fondul Monetar Internaţional. Ei foarte uşor se supără.”

Europa Liberă: Un program întrerupt înseamnă un deficit de imagine pentru ţara respectivă.

Zinaida Greceanîi: „Da, sigur că, sigur că. Dar trebuie să ştii să negociezi. Experienţa aceasta noi am avut-o destul de vastă şi când a plecat misiunea Fondului Monetar Internaţional, şi când s-a întors înapoi, şi a revenit.”

Europa Liberă: În aceşti douăzeci de ani, ce a avut de câştigat Republica Moldova, de pe urma colaborării cu FMI-ul?

Zinaida Greceanîi: „Eu nu cred că prea multe a avut Moldova de câştigat, fiindcă şi
reformele care s-au implementat n-au fost acele reforme care într-adevăr erau necesare pentru ţară. Vina este a ţării, a acelor care conduc ţara.”

Europa Liberă: O reformă în sănătate ce ar însemna? O reformă cu eficienţă în domeniul ocrotirii sănătăţii?

Zinaida Greceanîi: „O reformă cu eficienţă ar însemna când serviciile medicale într-adevăr ajung la pacienţi şi când pacienţii sunt satisfăcuţi de serviciile acordate. Iată aceasta e. La noi, din păcate în medicină se aruncă dintr-o extremă în alta. Sunt oameni specialişti care spun că ceea ce a fost şi cândva n-a fost necesar să fie distrus, să începem totul de la zero şi pe urmă să… Eu cred că noi dacă am pornit pe calea asigurărilor în medicină, această cale trebuie să o dezvoltăm, să o îmbunătăţim şi să nu ne aruncăm dintr-o extremă în alta.”

Europa Liberă: Doamna Greceanîi, dar când vine vorba să fie majorate salariile bugetarilor, reacţia FMI-ului care e?

Zinaida Greceanîi: „FMI-ul nu s-ar amesteca în lucrul acesta, dacă se spune că: „Respectaţi parametrii deficitului bugetar” şi aceasta e, că ei stabilesc parametrii deficitului bugetar. Dar dacă parametrii deficitului bugetar nu se respectă, spun: „Faceţi ceva. Nu puteţi să colectaţi impozitele pe care trebuie să le colectaţi, atunci majoraţi taxele. Nu vă este suficient, reduceţi din cheltuieli.”

Europa Liberă: S-a făcut tradiţie ca, la 1 aprilie, să fie indexate pensiile, în fiecare an.

Zinaida Greceanîi: „Da, şi eu cred că pensiile, aşa cum sunt acuma pensiile, şi cu indexările acelea care s-au făcut sistemul de indexări ale pensiilor trebuie să fie revăzut.”

Europa Liberă: De ce indexarea nu înseamnă majorarea pensiilor?

Zinaida Greceanîi

Zinaida Greceanîi: „După formula existentă, se face la rata inflaţiei şi majorarea salariului mediu pe economie. Dar, în genere, guvernarea, ţinând cont de ceea ce este, trebuie să-şi asume şi responsabilitatea de majorare propriu-zisă a pensiilor, nu doar de indexare.”

Europa Liberă: Şi de ce atunci se insistă mai mult pe această metodă, încetăţenită deja în Republica Moldova, indexare şi nu majorare a pensiilor?

Zinaida Greceanîi: „Eu n-aş putea să răspund de ce actuala guvernare, care a spus că aduce atâtea schimbări şi atâtea reforme, nu merge pe altă cale, cu toate că ar putea să propună şi lucrul acesta şi noi încercăm acuma să… fracţiunea noastră, să propună ceva, o altă modalitate.”

Europa Liberă: Cum pot fi identificate sursele necesare pentru o eventuală majorare a pensiilor, nu numai indexare pentru că auzeam că de la 1 aprilie 2013 pensia va fi indexată doar cu 26 de lei?

Zinaida Greceanîi: „Cu 6 la sută, s-au făcut un calcul acolo. Am auzit şi eu la televiziune despre lucrul acesta. Cum pot fi majorate? Sursele pot fi identificate.
Pentru aceasta businessul trebuie să se simtă confortabil şi politicile fiscale, politicile economice pentru mediul de afaceri nu trebuie să fie asupritoare şi pentru mediul de afaceri, şi pentru cetăţeni. Fiindcă dacă noi majorăm, de exemplu, şi taxa pe valoare adăugată, la acelaşi gaz natural, în buzunarul cui ne-am băgat noi? În buzunarul cetăţenilor, de la aceasta va creşte tariful. Dacă noi majorăm accizele, dacă noi majorăm alte taxe pe care le plătesc agenţii economici, ce noi de la aceasta noi câştigăm? Noi ce am câştigat cu majorarea taxei pe valoare adăugată în agricultură? Noi am câştigat ceva? Cred că n-am câştigat. Da. Ar fi fost, să fi fost douăzeci de procente si toate douăzeci de procente restituite. Aceasta eu înţeleg că se asigură o evidenţă a producţiei agricole care se produce la noi în ţară. Şi controalele acestea interminabile la agenţii economici. Ce să discutăm?”

Europa Liberă: Şi dacă se cunosc aceste aspecte vulnerabile, de ce se calcă pe aceeaşi greblă?

Zinaida Greceanîi: „Doamna Valentina, de câte ori la politica fiscală noi chiar şi în comisie, şi în şedinţa în plen a Parlamentului am propus: „Oameni buni, haideţi să discutăm politicile fiscale cum se cade. Aceasta este baza economică a ţării noastre. De la aceasta vine încrederea în mediul de afaceri în politicile promovate de guvernare”. Nu, când se vine cu politica fiscală, când se vine cu bugetul se discută în Parlament cinci minute. Toţi acceptă. Peste o lună din nou vin: „Hai că nu e aşa, hai că e altfel”. Ce încredere să aibă mediul de afaceri? În ce cred oamenii, care vor să-şi deschidă o afacere, dacă politica fiscală se schimbă de şapte ori pe an? Aceasta ce e? De aceea şi pierdem ce pierdem.”

Europa Liberă: Experienţa dumneavoastră şi în calitate de fost premier, şi în calitate de ministru al finanţelor şi acum şi ca politician ce zice, de ce nu se găseşte consens pe marginea unor teme, subiecte atât de importante în Republica Moldova?

Zinaida Greceanîi: „Acei de la guvernare fiecare trage la partidul său, cel puţin. Fiecare are interesele doar de partid şi nu se gândeşte ce se va primi cu interesele acestea, când le cooperăm pe toate şi ce se primeşte la nivel de ţară. Te gândeşti: „Chiar guvernanţii aceştia, bărbaţii aceştia nu au nicio mândrie pentru a face ceva pentru ţară?”

Europa Liberă: Dar în ce condiţii ar putea să coincidă interesele partidelor cu interesul statului şi, mai ales, al cetăţeanului?

Zinaida Greceanîi: „Eu cred că acuma guvernarea poate fi salvată doar de un guvern tehnocrat de oameni profesionişti, care ştiu cum trebuie să facă şi nu se ocupă de
politică. Doar un asemenea guvern ar putea să salveze situaţia actuală. O echipă de guvernare, care nu s-ar ocupa de politici şi de interese de partid. Eu înţeleg că lucrul acesta este foarte greu, dar dacă guvernanţii, politicienii nu vor înţelege lucrul acesta, atunci, nu ştiu, pot fi şi alegeri anticipate. Ce va schimba? Lupta politică atât de murdară, dar de la aceasta n-are de câştigat nici ţara, nici cetăţenii. Dar dacă nu va fi altă ieşire din situaţie, doar aceasta poate, presupun eu, să salveze ţara. Nimeni nu va veni din alt stat să ne facă ordine la noi acasă. Dacă noi, moldovenii, nu vom înţelege că noi trebuie să ne mândrim cu statul nostru, noi trebuie să ne mândrim singuri cu noi. Altcineva nimeni nu va stea de vorbă cu noi, dacă noi suntem aşa cum suntem. O să ne ajute… cât o să ne ajute? Dar aceasta nu e interminabil.”

Europa Liberă: În eventualitatea declanşării unor alegeri parlamentare anticipate, ştiţi prea bine că populismul va fi în capul mesei şi iarăşi se vor face promisiuni că salariul va fi de nu ştiu câte sute de euro, că pensia va creşte până la o sută de euro şi…

Zinaida Greceanîi: „Aceasta e păcat. Şi oamenii deseori, cetăţenii, alegătorii ascultă cu urechile şi le place să spună: „Uite acesta ce de bine vorbeşte!” Dar nu ne uităm la realităţile: „Dar cum o să facă lucrurile acestea?”. De aceea noi şi grupul nostru, al socialiştilor a elaborat acea soluţie alternativă pentru guvernare, care conţine nişte lucruri foarte clare cum am putea să depăşim această situaţie.”

Europa Liberă: Şi cum se poate depăşi această situaţie?

Zinaida Greceanîi: „D-apoi nu… Este termen mediu. Politicile reale trebuie să continue. Sunt lucruri care trebuie foarte bine cântărite. Dar reforme trebuie să fie făcute. Dar reformele trebuie să fie chibzuite.”

Europa Liberă: Şi aşteptările nu trebuie să fie legate de prezenţa misiunii FMI la Chişinău?

Zinaida Greceanîi: „Misiunea FMI, dacă vine, adică oricum cândva trebuie să vină, eu cred că misiunea FMI de aceea şi nu vine, ţinând cont de criza aceasta politică care există în guvernare, cu toate că au avut tot: şi stabilitate politică asigurată, tot, tot, numai să guverneze, dacă nu ar fi fost ambiţiile acestea de partid politice. Şi al
doilea moment, misiunea înţelege foarte bine că bugetul, care a fost aprobat de guvern, la sfârşitul anului trecut, nu corespunde realităţii, fiindcă noi pe atunci am spus: „Creşterea economică pe 2012 nu va fi acea care a fost prognozată; creşterea economică pe 2013 nu este conform prognozei iniţiale”. De aceea bugetul are o gaură de circa, noi am socotit atunci, de circa opt sute de milioane de lei, o gaură care nu are acoperire financiară. Şi atunci trebuie ce să faci? Ori din nou ne întoarcem, ori strângi cureaua şi reduci din cheltuieli, dar reducerea cheltuielilor acestea sunt cheltuieli sociale, în special cu ce să vină guvernarea? Ori tai din proiectele investiţionale dar, vreau să vă spun, că majoritatea investiţiilor, care sunt prevăzute în buget, sunt asigurate din contul surselor externe. Sau … majorezi impozitele, taxele la ceea ce, după câte eu ştiu, insista şi Misiunea Fondului Monetar. Dar există şi altă modalitate, să asigure o mai bună administrare atât fiscală, cât şi vamală. Nu trebuie cu majorarea impozitelor să fie presat businessul. Trebuie să fie create condiţiile ca la toţi să le fie convenabil mai bine să plătească legal impozitele, decât să lucreze la tenebru.”

Europa Liberă: Şi economia tenebră la cât s-ar cifra azi?

Zinaida Greceanîi: „Sunt evaluări şi de la patruzeci până la şaizeci…”

Europa Liberă: De procente.

Zinaida Greceanîi: „Cred că majoritatea acea tenebră este în Chişinău.”