Pantofii lui Benedict al XVI-lea

Pentru prima dată în mai bine de 600 de ani, un Papă se retrage de la putere. În această seară, după o întrevedere cu cardinalii reuniţi la Roma, Papa Benedict al XVI-lea va părăsi Vaticanul. Se va retrage la rezidenţa papală de vară de la castelul Gadolfo, unde va începe o nouă viaţă: de rugăciuni şi meditaţii cum a spus şi miercuri, în ultima sa apariţie publică. Ileana Giurchescu are mai multe amănunte:

Papa Benedict al XVI-lea, mai bine zis decizia sa de a părăsi puterea încă în timpul vieţii, este ştirea zilei. Ieri, în Piaţa Sfântul Petru, Suveranul Pontif a ţinut ultima sa audienţă publică, marcând astfel, discret, sfârşitul domniei sale la conducerea Bisericii catolice. Peste o sută de mii de persoane au ascultat discursul Papei, care a explicat, încă odată, motivul retragerii sale: o sănătate fragilă.

În ultimele luni, a declarat Benedict al XVI-lea, am simţit cum pierd din putere şi l-am rugat pe Dumnezeu să mă ajute să iau decizia corectă. Aşa că retragerea sa, în viziunea lui Benedict, a fost de inspiraţie divină. Aşa numiţii observatori ai Vaticanului (în vremurile sovietice exista şi casta observatorilor Kremlinului, kremlinologii) sunt însă interesaţi de lucruri mult mai pământeşti şi chiar mondene: ce culoare vor avea pantofii lui Benedict, acum că nu va mai purta renumiţii pantofi roşii? Răspunsul: maro. Cum se va îmbrăca, după ce primeşte rangul de „Papă emerit”: răspunsul într-o sutană albă.

Papa Benedict îşi ia la revedere de la cardinali

Şi cine îi va urma? la această întrebare nu are nimeni încă răspuns. Tot ce a declarat Vaticanul este că ar fi de dorit ca noul Suveran Pontif să fie ales la timp pentru a conduce slujbele de Paști. Asta înseamnă până pe 24 martie.

Cardinalii electori, 115 la număr, cu o vârstă medie de 72 de ani, s-au adunat deja la Vatican unde vineri va avea loc prima reuniune formală la care ar putea fi discutată dată când vor intra în conclav, în Capela Sixtină. Cum oficial nu există nici un preferat pentru conducerea Bisericii catolice, nici campanie electorală, cardinalii se folosesc de aceste reuniuni informale pentru a se cunoaşte, pentru a stabili agenda bisericii şi priorităţile acesteia.

La un moment dat, când se conturează un compromis, cardinalii se duc în Capela Sixtină. După o scurtă binecuvântare, sunt lăsaţi singuri, să voteze, în spatele uşilor închise. Dacă votul este indecis, buletinele sunt amestecate cu o substanţă chimica şi arse. Pe coşul Capelei iese atunci fum negru , anunţând eşecul votului. Când Papa este ales, procedura se repetă numai că substanţa chimică produce fum alb. Cardinalul votat este întrebat dacă acceptă funcţia şi ce nume îşi ia după care decanul cardinalilor iese pe balconul dinspre Piaţa Sfântul Petru şi anunţă „Habemus papam” – „Avem un Papă”.