Anatol Ţăranu: „a soluţiona un conflict în condiţiile înaintării unor ultimatumuri este absolut contraproductiv”.
Guvernul Filat va fi demis după ce o moţiune de cenzură a fost votată marţi de opoziţia comunistă, PD şi deputaţii ca se autoidentifică neafiliaţi. Ce trebuie să înţelegem din această debarcare a Executivului, inclusiv de către forţele politice care au încă, acum chiar, reprezentanţi în subordinea dlui premier Filat. Şi ce poate urma, atât sub aspectul mecanismelor constituţionale, cât şi din punctul de vede al efectelor politice? Analistul politic şi doctorul în istorie Anatol Ţăranu.
Europa Liberă: Debarcarea Guvernului Filat, care a fost un guvern al AIE pare a fi, în orice caz, un fapt împlinit. De fapt, din punctul Dvs. de vedere, care au fost motivele cele mai importante pentru care o componentă a AIE a votat, alături de opoziţia comunistă, neîncrederea faţă de un executiv în care-şi păstrează reprezentanţii?
Care au fost motivele acestui accident politic care a dus la căderea Guvernului? Este absolut evident că motivele sunt multiple. Pe de o parte, există o rivalitate interpersonală, mai bine spus, a existat o rivalitate în interiorul AIE, care în permanenţă o ţinea în stare de şah. Dar nu cred că aceste momente erau cele mai importante.”
Europa Liberă: Domnule Ţăranu, aţi spus că a existat această rivalitate, acum credeţi că nu mai există?
Anatol Ţăranu: „Ea există, dar deja în afara Alianţei, deoarece Alianța ca atare nu mai există. Eu cred că Alianţa a sucombat
R. Moldova este o democraţie fragilă, o democraţie incipientă...
din cauza unor motive mult mai serioase şi nu odată în comentariile mele am atras atenţia asupra acestui lucru. Republica Moldova este o democraţie fragilă, o democraţie incipientă, noi abia instituţionalizăm nişte lucruri care în democraţii aşezate demult funcţionează într-o manieră stabilă.
Aici este vorba despre două tendinţe de dezvoltare a Republicii Moldova. Una din aceste tendinţă reprezintă ceea ce numim cursul pro-european, încercarea de a moderniza ţara după calapoadele UE, a civilizaţiei occidentale. Iar altă tendinţă este cea care se menţine în spaţiul eurasiatic cu precădere, în spaţiul post-sovietic, unde foarte mult se vorbeşte despre modernizare, se foloseşte retorica pro-europeană, dar în esenţă lucrurile ţin de un capitalism sălbatic, de o perioadă de tranziţie interminabilă în care un grup restrâns de oameni îşi fac interesele în detrimentul interesului major al societăţii.”
Europa Liberă: Dvs. sugeraţi că de fapt poate ar fi vorba în primul rând de o reacţie prin acest vot, prin această debarcare a celora care optează mai degrabă pentru vectorul european a Republicii Moldova decât pentru pasiuni pro-europene.
Anatol Ţăranu: „Da, eu cred că adepţii modernizării europene a Republicii Moldova au suferit un eşec în momentul căderii Guvernului Filat. Guvernul Filat este sau mai bine zis a fost, dar continuă şi astăzi să mai fie o substanţă foarte eterogenă. În interiorul acestui Guvern sunt personaje, sunt tendinţe care indiscutabil reflectă acest curs pro-european al Republicii Moldova. Dar sunt şi acei care ţin ţara legată de vechiul sistem, de ceea ce s-a cristalizat încă pe timpul guvernării comuniste şi a fost preluat de această Alianţă în calitate de modus vivendi.”
Europa Liberă: Faptul este fapt, domnule Ţăranu, şi acest Guvern iată că a fost demis sau urmează să fie demis. Când de fapt va începe să curgă termenul prevăzut pentru procedurile de după demisia Guvernului? Dl Filat a anunţat că vineri, 8 martie, îşi va depune demisia şefului statului.
Anatol Ţăranu: „Totul se va începe fix în acel moment când această cerere va fi depusă la Preşedinte şi va fi acceptată de
Europa Liberă: Cât timp îi poate lua şefului statului să consulte grupurile parlamentare şi să propună un candidat la funcţia de prim-ministru?
Anatol Ţăranu: „Aici legislaţia Republicii Moldova este destul de evazivă. Există un termen de 45 de zile pe parcursul căruia preşedintele Republicii Moldova are posibilitatea de două ori să consulte fracţiunile parlamentare şi în acest răstimp trebuie să înainteze de două ori candidatura pentru postul de prim-ministru şi să-l însărcineze pe acest candidat cu formarea Guvernului. Spun de două ori în cazul în care prima încercare va eşua.”
Europa Liberă: Toată lumea a fost martor al unui avertisment venit din partea liderului liberal Mihai Ghimpu la adresa şefului statului, avertisment de iniţiere a demisiei şefului statului. De ce aceste avertismente, să le spunem aşa, anticipate la adresa şefului statului, care anterior era „dat de Dumnezeu”, iar acum „preluat de necuratul”, cum s-a exprimat plastic liderul liberal?
Anatol Ţăranu: „Am spus anterior că în politicul moldovenesc există două tendințe. O tendinţă europeană care nu admite asemenea intervenţii în zona prerogativelor preşedintelui. Şi a doua tendinţă care din abundenţă se acoperă cu frazeologie, cu retorică pro-europeană, dar în esenţă nimic pro-european nu are. Ea, de fapt, reflectă ceea ce s-a format în Republica Moldova pe parcursul acestei perioade de tranziţie şi care este în contradicţie flagrantă cu normele democratice autentice.
A fost ales preşedintele, a fost o emanaţie a „voinţei Dumnezeieşti” cum s-a exprimat la timpul respectiv domnul Ghimpu. Şi iată că acum, când acest preşedinte, care este absolut independent în conformitate cu prerogativele sale constituţionale, este avertizat să nu încerce să încalce interesele acelui grup de oameni care l-a promovat.”
Europa Liberă: În ce mod preşedintele ar putea trezi „supărarea” celorlalte două componente ale fostei coaliţii?
Anatol Ţăranu: „Foarte simplu, dacă preşedintele Republicii Moldova, ca rezultat al consultărilor cu fracţiunile parlamentare, va înainta un candidat la postul de premier care nu este pe placul celor două componente ale fostei Alianţe, acesta şi va fi „păcatul” lui, care trebuie să fie pedepsit în conformitate cu logica domnului Ghimpu, o logică perimată, după părerea mea.”
Europa Liberă: Domnule Ţăranu, aşadar, cel mai influent politician potrivit Institutul de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”, pe care-l coordonaţi, îşi va da demisia probabil vineri. Condiţia ultimativă anexată la invitaţia de negocieri, sonorizată ieri de democraţi, era oricine, numai nu Filat candidat pentru funcţia de premier?
Anatol Ţăranu: „Conform teoriei conflictelor încercarea de a soluţiona un conflict în condiţiile înaintării unor ultimatumuri este absolut contraproductiv. Sau oamenii care fac acest lucru nu
A soluţiona un conflict în condiţiile înaintării unor ultimatumuri este absolut contraproductiv!
cunosc teoria conflictelor şi soluţionarea acestor conflicte sau ei intenţionat induc în eroare opinia publică încercând să creeze piste false, încercând să inducă situația într-un colaps total pentru a extrage dividende politice.
Dacă doreşti cu adevărat să revitalizezi AIE nu poţi să înaintezi principalului tău partener care cu siguranţă este PLDM, care deţine majoritatea mandatelor pentru o viitoare AIE, să încerci să-l scoţi pe tuşă pe liderul acestui partid.”
Europa Liberă: Dar pe de altă parte de ce să debarci un premier ca după asta să accepţi din nou acelaşi premier?
Anatol Ţăranu: „Sunt de acord cu logica întrebării dvs., ea este impecabilă. Nu a avut nici un rost această debarcare. Dar dacă e să reieşim din caracterul naţional al moldovenilor care este unul paradoxal, atunci unica explicaţie ar putea să fie că noua Alianţă va fi plămădită sau clădită pe cu totul alte principii sau pe nişte principii autentice a unei democraţii. Poate acesta ar putea fi raţionamentul. Cu toate că sunt de acord cu dvs. că este unul foarte straniu.”
Europa Liberă: Totuşi ce ar putea rezulta din acest ultimatum? Din punctul dvs. de vedere, cât de mici, mari sunt şansele ca premierul să accepte să se sacrifice?
Anatol Ţăranu: „Eu cred că acest ultimatum care a fost înaintat
Partidele se poziţionează cât mai avantajos în perspectiva alegerilor anticipate, încercând să dea vina pe PLDM.
de liderul PD şi a fost susţinut de PL este nimic altceva decât recunoaşterea tacită a faptului că ne aşteaptă alegeri anticipate. Şi partidele pur şi simplu se poziţionează cât mai avantajos în perspectiva acestor alegeri anticipate, încercând să dea vina, care de fapt le aparţine, de destrămarea alianţei peste PLDM.”
Europa Liberă: Dvs. admiteţi măcar pentru o secundă faptul că PLDM ar putea satisface cererea foştilor parteneri propunând un alt candidat decât liderul partidului?
Anatol Ţăranu: „Teoretic acest lucru poate fi admis, însă doar teoretic. În practică este foarte greu de presupus că PLDM va merge la un pas de felul acesta în condiţiile perspectivelor alegerilor anticipate. În aşa fel recunoscând de fapt că liderul lor cu adevărat comportă anumite, să le zicem, carenţe care îl face pasibil pentru un asemenea tratament. Eu, totuşi, reies din faptul că PLDM-iştii sunt raţionali şi vor proceda în conformitate cu interesul lor major de partid. În perspectiva alegerilor anticipate ei foarte bine înţelegând că de fapt este vorba de nimic altceva decât despre o diversiune împotriva partidului lor.”
Europa Liberă: Potrivit premierului demiterea Guvernului în plan extern deja ar fi provocat primele efecte nefaste. Vorbea domnul Filat despre faptul că Comisia Europeană şi-a retras pachetul pentru agricultură, negocierile cu privire la semnarea unui Acord de liber schimb. Ce va urma? Cum vor proceda partenerii externi ai Republicii Moldova în expectativă sau cum?
Anatol Ţăranu: „Vestea proastă pentru agricultura Republicii Moldova este doar prima dintr-o suită de veşti proaste care vor veni foarte repede ca rezultat al căderii Guvernului pro-european la Chişinău. Acest lucru este o consecinţă directă al acestei acţiuni pe care au admis-o unii dintre liderii Alianţei.
Poţi să faci orice, dar nu poţi să distrugi Alianţa într-un asemenea hal cum au făcut-o acei care au votat împreună cu opoziţia pentru o moţiune de cenzură care a fost formulată de această opoziţie. În aceste condiţii este absolut evident că cel puţin o componentă a fostei AIE s-a asociat cu opoziţia şi a devenit parte a opoziţiei politice din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Ţăranu, dvs. vă păstraţi un pic de optimism privind o soluţie cât de cât acceptabilă pentru cetăţenii Republicii Moldova?
Anatol Ţăranu: „Un pic de optimism asta înseamnă admiterea faptului că AIE va fi resuscitată. Dacă vorbiţi despre un pic de optimism, atunci da, dar cu adevărat este doar un pic de optimism.”