Protestele populare de la Baku și atitudinea Occidentului față de un regim autoritar în dezbatere

Săptamina trecută poliţia din Baku a împrăştiat cu gaze lacrimogene şi jetul de apă un protest al opoziţiei. Printre dispozitivele folosite impotriva civililor protestatari s-au aflat şi multe fabricate în Statele Unite şi Uniunea Europeană. Corespondentele Europei Libere Daisy Sindelar şi Arifa Kazimova au investigat situaţia.

Cu cîteva ore înainte de protestul de la Baku din weekendul trecut, bloggerul Habib Muntezir îi avertiza pe participantii la proteste că autorităţile se pregătesc să foloseasca echipamanete sofisticate, care prin suntele produse îi împrăştie pe manifestanti. „Puneti-vă vată în urechi şi căşti pentru a vă apăra auzul!” scria bloggerul.

Poliţia azeră nu a folosit aceste dispozitive, care se numesc „Dispozitive acustice cu rază largă” şi care produc sunete de 150 de decibeli, forţînd oamenii adunaţi să fugă din cauza zgomotului.

Echipamentele au fost desfăşurate in Baku, la locul manifestaţiei şi activisti azeri pentru drepturile omului se întreabă de ce oare Occidentul furnizează regimului preşedintelui Ilham Aliev astfel de dispozitive ştiut fiind că ele vor fi folosite de un regim criticat de altfel, tot de Occident pentru încălcările drepturilior omului.

Raportul Departamentului de Stat american scrie negru pe alb că regimul preşedintelui Aliev „domină” guvernul, sistemul legislativ, cel juridic şi presa şi că cei care au responsabilităţi în aceste domenii fac parte din clanurile apropiate preşedintelui. Cu toate aceste critici, apreciate de activistii pentru apărarea drepturilor omului din Azerbaijan, Occidentul continuă să facă afaceri cu regimul de la Baku şi nu reuşeşte să facă prea multe pentru a forţa autorităţile să respecte drepturile omului.

Amnesty International consideră „strigător la cer” faptul ca Statele Unite şi Uniunea Europeană se fac că nu văd abuzurile regimului preşedintelui Aliev. Natalia Nozadze de la Amnesty International:

„Politica Uniunii Europene, a Statelor Unite şi altor importanţi actori politici de pe scena internaţionala se bazează, in linii mari, pe două considerente: interesele economice faţă de resursele energetice ale Azerbaijanului şi celălalt factor, extrem de important, care este deseori trecut cu vederea, că actualul guvern azer, cu bunele şi relele lui, păstrează stabilitatea in regiune…”

Pe de altă parte, scriu corespondentele noastre, actualele autorităţi azere au folosit banii din exploatarea zăcămintelor energetice ale ţării pentru a cumpăra arme sofisticate şi a-şi întări arsenalele militare, spre îngrijorarea Armeniei, cu care îşi dispută enclava Nagorno-Karabach.

Analistul politic Zardust Alizadeh, de la Baku, crede că atâta timp cît Occidentul va avea aceasta politică permisivă faţă de regimul azer şi faţă de abuzurile comise, arme sofisticate vor continua sa fie cumpărate la Baku şi folosite pentru consolidarea regimului preşedintelui Aliev. Analistul spune că ar trebui ca Statele Unite si Uniunea Europeană sa monitorizeze situatia drepturilor omului în aceasta ţară, dar că acest lucru nu se întimplă pentru că Azerbaijanul face ce ii cer Statele Unite sau Uniunea Europeana şi de aceea acest subiect nu e niciodata discutat.

Pe de altă parte, dispozitivele acustice cu rază largă nu sunt considerate arme, iar la compania americană care le fabrică sunt considerate „dispozitive de comunicatii” şi de aceea nu au nevoie de licenţă de export, dupa cum a declarat postului nostru de radio şeful serviciului de presă al companiei, Robert Putnam:

„Tuturor celor cărora le-am vindut aceste dispozitive sunt sau agentii guvernamentale, sau armata, sau institutiile care pun in aplicare legea sau alte domenii. In afară de Coreea de Nord şi alte ţări ca aceasta cu care nu avem voie să facem cam nici un fel de afaceri, noi căutăm să ne vindem produsele şi tehnologiile în toate ţările lumii…”

Experta de la Amnesty International crede că ţările Uniunii Europene şi Statele Unite au o răspundere morală de a nu vinde regimurilor autoritare astfel de dispozitive sofisticate şi care pot fi folosite împotriva civililor în mod abuziv. Sigur, gazele lacrimogene, gloantele de cauciuc şi dispozitivele acustice cu rază largă nu sunt arme letale şi cu siguranţă ele fac mai puţin rău decît gloanţele de război, dar asta nu înseamnă că ele nu dăunează sănătăţii. Unele din substanţele folosite in gazele lacrimogene sau unele sprayuri au efecte îndelungate si pot provoca intoxicatii grave şi chiar moarte.

Organizaţia pentru Securitate si Cooperare in Europa a finanţat un program prin care forţele de politie din Azerbaijan au fost antrenate pentru a răspunde adecvat unor proteste populare si să reusesacă să evite violenţele impotriva protestatarilor. Testul important va fi, cred corespondentii nostri, scrutinul prezidenţial din octombrie, cind preşedintele de la Baku va candida pentru un al treilea mandat, în timp ce opoziţia a anunţat o mobilizare importantă.