De la cartea tipărită la cartea digitală: industria cărții în luptă pentru supraviețuire

„Era de aur a editurilor sau, altfel spus a cititului, contemplării și educației literare, s-a încheiat cumva” - declara pentru săptămînalul „Der Spiegel”, directorul demisionar al uneia din marile edituri germane, Hanser, cu sediu la München. Succesorul său, venit de la o altă editură cunoscută, DuMont, de la Köln, adăuga că editurile nu mai sînt percepute drept „citadele ale culturii, ci doar ca un punct de transbordare a unor produse culturale”.

Pesimismul în lumea editorilor de carte este generat de o relativă prăbușire a veniturilor obținute din vînzarea cărții fizice și de dificultatea și rezistența la adaptarea la noile forme de lectură, reprezentate în mod particular de e-book sau cărțile digitale, citite cu ajutorul unor dispozitive ca iPad sau Kindle. Îmbrătrînirea și sărăcirea unor categorii clasice de cititori, ca și accesul la carte a unor tinere generații, educate și înclinate să jure doar pe computere și tablete, au contribuit la căderea vînzărilor de carte fizică și accelerarea procesului de trecere la cartea digitală.

Dacă în urmă cu doi ani doar patru la sută dintre germani citeau pe Kindle sau iPad, astăzi numărul lor se ridică la 11%. Și Europa este mult în urmă, în comparație cu Statele Unite, unde atît cărțile digitale, cît și tabletele de lectură sînt sensibil mai ieftine decît pe vechiul continent. Peste 15% din volumele vîndute în Statele Unite la ora actuală sînt din categoria e-book.

Dar, ceea ce îi face să panicheze pe editori sînt estimările pesimiste, cu totul în negru, despre viitorul cărții, într-o societate preocupată și educată exclusiv spre profit și o cultură superficială. Potrivit estimărilor citate de „Der Spiegel”, vînzările de carte ar putea scădea în următorii ani cu peste 20%. În momentul de față în Germania sînt

Standul de carte digitală la Tîrgul Internațional de la Frankfurt

tipărite anual peste 90 de mii de titluri noi. Suhrkamp, un grup editorial bine cunoscut, dar în criză majoră la ora actuală, publică singur cca. 460 de titluri noi anual, cu costuri editoriale majore, dar adesea cu o vînzare care nu depăște 500 de exemplare pentru un titlu. Vînzările însumează la ora actuală cca. 30 de milioane de euro anual, pentru un grup cu aproximativ 110 angajați.

Profiturile serioase vin din ceea ce, cu o expresie ironică, autorii prezentării din „Der Spiegel”, denumesc Societatea Scriitorilor Decedați, cărțile de succes ale unui Hermann Hesse, Bertold Brecht sau Max Frisch. Dar, în circa 20 de ani, drepturile asupra acestor scriitori, la împlinirea a 70 de ani de la moartea lor, vor intra în domeniul public, iar editura Suhrkamp va fi privată de veniturile care îi acoperă astăzi parte din pierderi.

„Este cultura cărții pe cale de a pieri?” - constituie una din întrebările de bază la ora actuală. A vorbi de declin și transformare ar fi, poate, mai corect și mai aproape de realitate. Cert este că numărul celor care frecventează și cumpără cartea din librării a scăzut masiv, ceea ce conduce treptat la de-rentabilizarea lor, la dispariția librăriilor și a standurilor de carte. Un exemplu îl constituie în Germania închiderea anunțată a unuia din lanțurile de librării cele mai prizate, Thalia, ce va dispărea în ianuarie 2014. Thalia este la ora actuală proprietatea holdingului Douglas, cunoscut pentru magazinele sale de produse cosmetice și parfum...

Constatarea curentă este că lumea cumpăra mai puține cărți tipărite și

Doi istorici la Tîrgul Internațional de Carte de la Leipzig, 2013: Tobias Weger și prof. Konrad Gündisch, originar din Sibiu, la lansarea cărții lor despre un vechi oraș medieval

că atunci cînd le cumpără 20% din cumpărători preferă să o facă online, nu din librărie. Intrată într-un soi de panică, Asociația librarilor și editorilor germani a lansat cu ocazia Tîrgului Internațional de Carte de la Leipzig, care și-a închis porțile duminică, o campanie publicitară în favoarea cărții tipărite, finanțînd-o cu trei milioane de euro.

Pentru librari și editori ceea ce pare de neconceput este faptul că prețul fix, cel fixat de ei, al cărții - același, indiferent de locul de vînzare - intră treptat în desuetudine și va fi greu de menținut în era e-book-ului și a vînzării prin afiliați, practicate în primul rînd de compania Amazon.

Este greu de spus că Amazon ar distruge cultura cărții, așa cum se grăbesc să o afirme o serie de librari și editori. Vînzările sale de milioane de exemplare ale unor titluri pe Kindle contrazic afirmația, la fel ca și cele destinate de Apple, iPad-ului. Cert, cultura cărții se transformă, la fel ca și tot ce ține auxiliar de ea, de la marketing, la publicitate și pînă la relația cu autorii. Chiar dacă au realizat-o cu întîrziere, o serie de mari edituri germane încearcă să-și mențină piața, adaptîndu-se noilor tehnici publicitare și evocînd învățămintele trase de pe urma crizei industriei discului.

Editura Kiepenheurer & Witsch de la Köln a declanșat o campanie pe Twitter, atrăgîndu-și cititorii să voteze pentru design-ul coperților. Editura Piper, de la Munchen, își folosește autorii pentru a-i fideliza pe cititori, folosind blogurile și mediile de socializare. Altfel spus, lupta pentru supraviețuire continuă și, este de sperat, cartea, cultura și valorile lor nu vor dispărea odată cu transformarea și reducerea profiturilor cărora le-au dat naștere.