Exodul masiv al femeilor: realități și cauze

Un reportaj cu microfonul Europei Libere în satul Lozova.


Un studiu recent al Institutului „Viitorul” arăta că declinul economic, lipsa locurilor de muncă, în special la sate, stimulează exodul masiv al femeilor și că 30 % din numărul total de migranţi sunt femei.

Aşa cum observă Vera Vornicescu din satul

La Lozova

Lozova, localitate din care multe femei au plecat peste hotare în căutarea unei bucăţi de pâine, povestea fiecăreia dintre ele ascunde o dramă: „De ce au plecat? Din cauza necesităţilor. Nu au avut cu ce să întreţină gospodăria, tinerii nu au avut cu ce să pornească o familie. Soţul cam bea şi dacă nu aducea bani la casă, femeia a fost nevoită să se ducă, numai de asta a fost nevoită ca să plece peste hotare. Nu ajunge bani la familie, cu ce să întreţii familia dacă soţul nu aduce nimic şi bea un pahar de vin mai mult. Se certau şi din cauza certurilor au plecat.”

Vera Vornicescu, care a muncit toată viaţa la întreprinderea de confecţii „Meşter Faur”, crede că vina pentru pustietatea de la sate îi revine atât statului, cât şi oamenilor care râvnesc la mai multă avuţie: „Ce-i trebuie unei femei să fie fericită? Să aibă soţ lângă dânsa şi să aibă nepoţei. Femeile în ziua de azi nu se mulţumesc toate pentru că trebuie multe de toate, dar noi de la Dumnezeu trebuie să mulţumim cu ceea ce avem.

Goana asta după avuţie ştiţi duce la pieire. Se despart foarte multe familii, se despart tare multe familii, se despart copii de mame, copii de părinţi, nu mai ştiu unde-s părinţii, unde-s copiii, asta e o tragedie foarte mare. Cine poartă vina? Poartă vina stăpânirea că nu dă acele condiţii ca mamele să stea lângă copii acasă. Stăpânirea. Acei de sus, din Parlament, care se sfădesc.”

Ce ar putea schimba lucrurile, am întrebat-o pe Nina Nicolăescu, psiholog în şcoala din sat. Înţelegerea importanţei valorilor spirituale şi nu doar a celor materiale, crede ea: „Mai durută este sărăcia sufletească, atunci când eşti sărac la suflet, şi mai bogat este cel care poate să dea altcuiva ceva, să ofere, să înţeleagă, să-l susţină. Dar starea materială sunt pentru cei care nu simt şi nu cunosc alte valori. O femeie de la ţară trebuie să fie foarte descurcăreaţă.”

Dacă în familie, mai ales la sate, femeile acceptă să ducă greul, altfel stau lucrurile în politică. Aici domină bărbaţii, fapt confirmat şi de statistici. În opinia Ninei Nicolăescu, schimbarea vine tot de la femei, care ar trebui să iasă din anonimat şi să fie active în comunitatea lor: „Un model poate fi şi doamna

Maria Ursachi, primar al satului Lozova

primar al comunei Lozova, care a depăşit foarte multe greutăţi, a învins foarte multe obstacole şi ca primar care încearcă, totuşi, să ridice o cultură la sat, să asigure o bunăstare mai înaltă şi, desigur, se implică mai ales şi în viaţa femeilor activ, pentru că femeile nu sunt uitate cu niciun eveniment.

Şi astăzi mi-ar plăcea să fie mai mult femeia la conducere, pentru că femeia vede în profunzime lucrurile, le simte, le trăieşte şi se implică mai profund ca un bărbat.”

Cel mai recent raport Gender Gap Index situează Moldova pe locul 64 din 135 privind echilibrul între sexe în politică. Suntem alături de ţări ca Tadjikistan, El Salvador, Franţa, Mauritania sau Bangladesh, în ceea ce priveşte numărul femeilor în Legislativ. Astăzi, dintre cei 101 de aleşi ai poporului doar 20 sunt femei. În Guvern, sunt doar două femei miniştri şi 18 bărbaţi.