Cum sînt folosiți lucrătorii migranți.
Dumpingul social se practică încă pe scară largă în Europa, uneori în condiții care pot părea strict legale. Astfel, Belgia, prin intermediul miniștrilor muncii si economiei, Monica de Coninck și Johan Vande Lanotte, a depus saptămâna aceasta o plângere împotriva Germaniei in fața Comisiei Europene pentru dumping social în abatoarele si in sectorul industrial al cărnii din Germania.
La fel, încă de anul trecut o coaliție de sindicate din Franța depusese o plângere simimilara in fața Comisiei UE tot impotriva Germaniei. Dumpingul social e argumentat prin cifre clare si a fost făcut posibil de diferența in legislatie intre Germania si țări precum Franța si Belgia. In Germania, costul muncii in anumite sectoare este extrem de coborât, iar muncitorii sint in general originari din România-Bulgaria (țări mentionate explicit in plângerea belgiană), fără protecție socială si gata să accepte orice condiții.
Asta face că foarte multe fabrici si întreprinderi din sectorul cărnii din Franța si Belgia își mută de la o vreme activitățile principale in Germania. În Belgia, decuparea unui porc costă aproape 5 euro. In Germania se poate coborî pînă la 1 euro !...
În Franța și Belgia, costul muncii este extrem de ridicat in comparație cu Germania. Acolo, muncitorii est-europeni pot lucra 60 de ore pe săptămână fiind plătiți deseori doar 3-4 euro pe oră, fără asigurari si fără drept la pensie. Ministrul belgian al economiei Johan Vande Lanotte a calificat chiar condițiile de munca din Germania drept „inumane". Presa belgiană le-a comparat cu cele din China.
La fel, in sectorul construcției de automobile din Germania, rentabilitatea e asigurata în unele uzine de numărul mare de muncitori estici plătiți mult mai puțin decât germanii.
Teoretic, Germania este in regulă cu legislația europeană, care permite însă multe abuzuri concrete, locale, pe teren. O asemenea zona cenușie din punct de vedere legal e faptul ca astfel de practici sint permise cu titlu temporar, insa in Germania ele tind sa devină definitive, in special prin crearea in lanț a unor societăți fictive, care preiau la nesfârșit aceiași muncitori precari.
In Germania, de asemenea, spre deosebire pînă și de o țară ultraliberala precum Marea Britanie, nu există un salariu minim legal. In Belgia, in schimb, el există de facto, chiar daca nu garantat explicit de lege. In Belgia, conventiile dintre sindicate si patronat sint mai rigide decât in Germania. Salariul minim pentru un tânăr de 22 de ani, de pildă, este in Belgia de 1300 de euro, ceea ce nu este garantat prin lege, insa e consfintit prin conventiile negociate intre partenerii sociali. In Germania, același tânăr ar putea lucra, in aceleași condiții, pentru mai puțin, iar daca e vorba de muncitori din est, atunci pragul de jos poate coborî pînă la limitele dumpingului.
-------
Potrivit ultimelor statistici oficiale, peste 357 mii de cetăţeni moldoveni au fost declarați plecați în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru, mulţi dintre ei în ţări europene. Am discutat cu unul dintre emigranţii de muncă moldoveni, Valentin Ticu, pe care l-am întrebat dacă se simte folosit în Portugalia, acolo unde munceşte de mai mulţi ani.
Valentin Ticu: Atunci când am venit eu în 2000, aici în Portugalia, patronii se foloseau de moment fiindcă noi nu achitam la stat impozite şi deci ei ne plăteau un salariu mult mai mic şi evitau să facă plata aceasta,în cazmaua statului. Acuma s-au mai schimbat lucrurile şi este într-adevăr, este o limită. Fiecare funcţie are o limită, mai jos nu poate să fie plătit omul, dacă este cu studii superioare sau fără studii superioare. Şi sigur că este o tabelă unde se respectă cu siguranţă normele acestea, dar mai sunt dintre cei care mai încearcă să se folosească de munca celor care vin din alte ţări, aici în Europa.
Europa Liberă: Cum anume? Adică îi plătesc mai puţin sau nu-i angajează legal sau cum?
Valentin Ticu: Plătesc mai puţin motivând că ţara se află în criză şi se mizează pe faptul că uite, sunt foarte mulţi fără serviciu şi în clipa când refuzi postul sunt alţii care vin, care acceptă la un salariu mult mai jos. De exemplu cum se întâmplă cu cei veniţi din Brazilia, din ţările africane fiindcă ei sunt mai puţin calificaţi, şi oferă servicii pe un preţ aşa, minim, pe când noi, moldovenii, majoritatea sunt cu studii superioare sau cu studii terminate, studii medii, cu liceul terminat şi sunt buni meşteri, buni specialişti. Şi chiar dacă învaţă o meserie nouă aici are tendinţa de a creşte, de a se ridica, de a învăţa lucruri noi, în stil European, şi asta se vede cu ochiul liber şi iată portughezii de fapt şi caută lucrători din Moldova, atât femei cât şi bărbaţi. Este o atârnare mult mai serioasă.
Europa Liberă: Domnul Valeriu, dar spuneţi-mi, în Portugalia ca şi cum se consideră că se plăteşte puţin acolo. Salariile sunt mai mici raportat la alte ţări. Moldovenii noştri cu acte deja, cu cetăţenie portugheză poate, există tendinţa asta să meargă în alte ţări de exemplu unde e mai plătit?
Valentin Ticu: Aici în Portugalia s-au închis multe fabrici, criza afectează grav Portugalia şi s-au deplasat în Canada, pleacă în Belgia, Franţa, Spania, Italia şi cu această cetăţenie portugheză, desigur că sunt primiţi şi trataţi altfel cu siguranţă, fiindcă sunt cetăţeni, membri ai Uniunii Europene şi altfel se uită. Şi vă spun că este un salariu stabilit după o tabelă şi nu pot să plătească mai puţin, fiindcă se încalcă normele, ceea ce nu se întâmplă cu un paşaport moldovenesc dacă te deplasezi în altă ţară.
Europa Liberă: Moldovenii sunt afectaţi de treaba asta? Sunt nemulţumiţi că sunt trataţi aşa, că nu sunt cetăţeni europeni şi nu pot câştiga la fel ca ei?
Valentin Ticu: Moldoveanul ştiţi că a folosit orice şansă sau această oportunitate şi când s-a făcut legalizarea, practic toţi au găsit de cuviinţă să-şi prepare documentele să fie în ordine şi rar întâlneşti acuma moldoveni doar care vina acum poate, să nu aibă cetăţenie portugheză. Bine sunt salarii, care la portughezi, salariul mediu este cel mai mic din Uniunea Europeană, dar dacă deja eşti cetăţean al Republicii Portugheze, eşti alături de un lucrător portughez, nu este diferenţă. La locul meu de muncă sunt foarte mulţi lucrători aici, din contra sunt trataţi egal la egal ca un portughez, absolut în toate sferele, atât social, economic, cultural, nu am simţit lucrul ăsta.
Europa Liberă: Unde e mai dulce acuma pentru moldoveni, din punctul astă de vedere a garanţiilor sociale?
Valentin Ticu: Eu aş alege Germania, iată şi ţările nordice unde este mai stabil, unde este un salariu mai decent, dacă vorbim de salariu. Iar dacă vorbim de stimă reciprocă şi respect eu nu aş schimba Portugalia. Portughezii au emigrat foarte mult, ei ştiu foarte bine ce înseamnă suferinţă şi cunosc bine ce se întâmplă în Italia atât şi în Germania, Franţa, Spania. Credeţi-mă că nici pe departe cei din ţările astea nu au simţit căldura asta pe care am simţit-o aici.