De ce nu trebuie să renunţe Republica Moldova la eurointegrare

În această săptămână, a fost publicat raportul privind evoluţia situaţiei din Republica Moldova şi apropierea ţării de valorile europene. Sunt menţionate capitole unde s-au înregistrat progrese considerabile, dar şi s-a atenţionat asupra unor carenţe în mai multe domenii. Şi ambasadorul William H. Moser a dat asigurări că Statele Unite ale Americii vor susţine Republica Moldova, pe calea reformelor care au drept scop modernizarea ţării şi apropierea de Uniunea Europeană. De ce nu trebuie de spus adio UE?

Prin intermediul raportului de progres al Politicii Europene de Vecinătate, dat publicităţii în această săptămână, se atrage atenţia asupra majorităţii domeniilor cheie şi a problemelor cu care se confruntă Republica Moldova şi, bineînţeles, a problemelor care se regăsesc în agenda de reforme a ţării. Ceea ce e scris în raport e în consonanţă cu vocea poporului. Despre şansa eurointegrării am discutat cu oameni întâlniţi ocazional la Giurgiuleşti.

Europa Liberă: Cum vedeţi acest parcurs european?

- „Este un parcurs foarte îndelungat, fiindcă e instabilitate politică la noi în ţară.”

Valentina Ursu

Europa Liberă: Trebuie Moldova să ajungă în UE?

- „În principiu, da. Dar nu văd posibilităţi de ajunge, mă refer la acei care ne guvernează.”

Europa Liberă: Cine guvernează?

- „Haita, care caută să tragă cenuşă la turta proprie. Gata...”

Europa Liberă: Dar în cine aveţi încredere că ar putea să ducă Moldova în UE?

- „Nu, nu, nu am. La ziua de azi, nu am. Eu îndeobşte mă gândesc cui trebuie partidele.”

Europa Liberă: Fără partide nu e democraţie.

- „Ce fel de democraţie? Lasă să vină el aici să se arate că „eu sunt om care pot face treabă”, să-l vedem. Dar nu să-mi vină partidul. Nu sunt partide, ele sunt nişte proiecte ale cuiva. Gata, el şi-a făcut proiectul, face ce vrea.”

Europa Liberă: Cine din politicieni vrea ca Moldova să ajungă în UE?

- „Nu ştiu, pentru că fiecare îşi pune buzunarul propriu în primul plan. Chiar credeţi-mă că nu pot numi.”

Europa Liberă: Oamenii ziceau cum să se apropie Moldova de Uniunea Europeană, dacă încă moldoveanul mai merge la veceul din curte, dacă nu este apeduct, dacă nu este infrastructură?

- „Dar nu aceasta contează. Nu cred că aceasta contează. Contează dorinţa ca oamenii să vrea, să înţeleagă ce înseamnă Uniunea Europeană şi ce presupune chiar aceeaşi apropiere de Uniunea Europeană. Dacă omul înţelege, sigur că ar vrea, cred că.”

Europa Liberă: O reformă care trebuie implementată?

- „Ei, reforme... De-amu ne-am săturat noi de reforme. Lăsaţi-ne în pace, că nu orice schimbare e reformă înspre bine. Nu, nu...”

La sfârşit de săptămână cu Europa Liberă şi cu Valentina Ursu

Europa Liberă: Dar ce reforme până acuma au fost promovate?

- „Dar spuneţi-mi una bună. Care e bună?”

Europa Liberă: Vă întreb pe dumneavoastră. Sunteţi cetăţeanul care trebuie să sesizaţi să se facă reforme.

- „Sunt, dar ce depinde de mine? Eu m-am dus şi am dat drumul hârtiuţei în urnă. Şi gata, de mine nu mai depinde nimic.”

Europa Liberă: S-au făcut reformele necesare, ca Moldova să meargă cu încredere pe acest drum european?

- „Ei fac unele încercări, dar foarte tărăgănate. Sferele politice îi influenţează şi nu le permit toţi într-o direcţie să meargă.”

Europa Liberă: Cine dintre politicieni doreşte cu adevărat ca Moldova să ajungă în UE?

- „Cum au început ei Alianţa eu consider că ar fi fost o cale benefică pentru o mişcare. Dar văd că se pun de acuma beţe în roate.”

Europa Liberă: Alegeri parlamentare vreţi?

- „Nu aş dori, fiindcă iarăşi sunt cheltuieli mari pentru statul nostru. Şi este iarăşi un minus, pentru că ne ducem cu un pas iar înapoi.”

Europa Liberă: Dar UE vrea ca Moldova să ajungă în comunitatea europeană?

- „Comunitatea europeană e cointeresată, fiindcă suntem o punte între ei şi Rusia, şi partea asiatică. Şi ei sunt cointeresaţi ca pe această părticică de pământ să fie stabilitate pentru graniţele lor.”

Europa Liberă: Cum vedeţi calea Moldovei spre integrarea europeană?

- „Eu sunt împotrivă.”

Europa Liberă: De ce?

- „Eu vreau să fiu cu ruşii împreună, de aceea că e mai bine. Am trăit şi vom trăi mai bine cu dânşii.”

Europa Liberă: Unde trebuie să meargă Moldova, la Est, la Vest?

- „Integrarea europeană este binevenită.”

Europa Liberă: Ce înţelegeţi dumneavoastră prin această integrare europeană?

- „Schimb liber de mărfuri, schimb de experienţă de muncă, schimb de experienţă în domeniul educaţional. Sunt foarte multe avantaje şi respectiv, şi dezavantaje, cred că. Dar mai mult ne gândim la avantaje.”

- „Majoritatea tineretului numai spre aceasta şi tinde. În rest, oamenii, care sunt în vârstă, au alt punct de vedere politic. Dar tineretul oleacă e mai dezgheţat.”

Europa Liberă: Pentru voi contează mai mult regimul liberalizat de vize să fie semnat?

- „Ar fi un plus pentru noi.”

Europa Liberă: Dacă se obţine regim liberalizat de vize, ce faceţi? Lăsaţi Moldova şi plecaţi?

- „Acesta nu este un motiv pentru a lăsa Moldova. Dar eu consider că este un plus, pentru ca tineretul să capete o practică în străinătate şi tot în Moldova se va reîntoarce.”

Europa Liberă: Regim liberalizat de vize vă doriţi?

- „Da, da.”

Europa Liberă: Să plecaţi pentru totdeauna din Moldova?

- „Nu, nu, nu. Pentru a călători, pentru a vizita alte ţări, pentru a cunoaşte noi civilizaţii, noi posibilităţi, inclusiv de muncă, de ce nu? În primul şi în primul rând, să ne facem studiile.”

Europa Liberă: Ce s-a făcut până acuma ca Moldova să se apropie de UE?

- „Se luptă pentru putere, deocamdată nu s-a făcut nimic.”

Europa Liberă: Ce ar fi trebuit să se facă?

- „În primul rând, să se înţeleagă politicienii, după care stabilitate economică, stabilitate politică, după care deja implementarea noilor strategii.”

Europa Liberă: Ziceţi o reformă care vă interesează să fie dusă la bun sfârşit.

- „Cea mai, cea mai stringentă este reforma în domeniul agriculturii, pentru că ţara noastră e mai mult agrară. Şi ar trebui să se facă, în primul şi în primul rând, investiţii, să se ajute pătura socială care se ocupă de pământ şi să aibă grijă şi de pământuri.”

Europa Liberă: Europenii, demnitarii de la Bruxelles, cer reforme, să fie intensificată lupta cu corupţia, să crească economia, să fie create locuri de muncă.

- „De unde să crească, pe ce să crească?”

Europa Liberă: Dumneavoastră vedeţi această luptă cu corupţia?

- „Nu văd, aceasta e mimare.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveţi pentru politicieni?

- „Da, bună întrebare, pentru că eu nu ştiu ce înseamnă politicieni. Ei se numesc clasă politică, dar sunt o gaşcă. Hai să fim sinceri că sunt o gaşcă de afacerişti şi nimic mai mult. Şi acuma na-ţi-o bună că politicienii cei 101 sunt clasă politică. Lăsaţi-mă în pace...”

Europa Liberă: Ce mesaj aveţi pentru ei?

- „Să dea ce au furat şi să se ducă la odihna lor, au meritat-o.”

Europa Liberă: Bruxelles-ul cere de la autorităţile de la Chişinău reforme. Ce reforme sunt sesizabile în Republica Moldova?

- „Corupţia să fie stârpită până la nivelul cel mai înalt. De la aceasta şi ar fi trebuit să înceapă. Şi stabilitate politică să fie, de la toate partidele, indiferent că este de dreapta sau de centru, sau de stânga.”

Europa Liberă: Credeţi că ar putea să se schimbe vectorul politicii externe, dacă nu cu Vestul, apoi cu Estul?

- „Desigur, îl vor schimba, dacă...”

Europa Liberă: Cine îl va schimba?

- „Stânga, presupun.”

Europa Liberă: Dar nu cetăţeanul Republicii Moldova trebuie să decidă încotro merge ţara?

- „Eu sunt de acord cu dumneavoastră că trebuie să fie cetăţeanul, dar cetăţeanul la noi numai la secţia de votare are drepturi, dar când se hotărăşte o anumită întrebare, consider că aici cetăţeanul puţin influenţează.”

Europa Liberă: Moscova ar vrea ca Moldova să rămână în orbita sa de influenţă?

- „Numaidecât.”

- „Moscova are interese teritoriale care ţin de Transnistria. Sunt mai multe nuanţe... Mai mult e politică.”

Europa Liberă: Dar ce e mai bine? Uniunea Euroasiatică sau Uniunea Europeană?

- „Chiar şi geografic, unde suntem, încolo trebuie să ne ţinem. Adică să avem tendinţă europeană. Deci asiatică... Ruşii vor să fie stăpâni aici, nici vorbă... Jirinovski cum spunea? Să îşi spele cizmele unde? În Oceanul Indian sau în Dardanele. Ce mai vor ruşii? Eu nu mă refer la poporul rus, la guvernarea rusească.”

Europa Liberă: UE ar vrea ca Moldova să ajungă în comunitatea europeană?

- „Cred că nu, pentru că primii 10 ani, 15 ani vor fi numai datorii, ceea ce vor da, împrumuturi la stat, să ne dezvoltăm ca să ajungem măcar la începutul nivelului pe care ar trebui să îl aibă ţările, atunci când se integrează în Uniunea Europeană.”

- „Eu de-amu nu am să apuc integrarea europeană. Sunt realist şi eu. Sigur că aş dori-o, pentru copii, nepoţi, dar eu nu am să o apuc.”

Europa Liberă: Şi vă pare rău?

- „Sigur că, sigur că. Nici vorbă.”

***

Şi pentru ca apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană să nu rămână a fi doar un vis frumos, demnitarii de la Bruxelles încurajează autorităţile statului să continue reformele. Urmează să se îmbunătăţească mediul de afaceri şi să fie realizate proceduri clare de atragere a investitorilor străini, fiind contracarată economia tenebră. Directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Atragerea Investiţiilor, Alexandru Oleinic, a fost deputat, dar şi ministru, actualmente e copreşedinte al Partidului Popular. Discuţia cu el am pornit-o tot de
la nevoia promovării reformelor.

Alexandru Oleinic

Alexandru Oleinic: „Ca să poţi face nişte reforme eficiente, trebuie să fie o stabilitate politică în ţară. Stabilitatea politică permite să fie adoptate legi care ar crea condiţii pentru dezvoltarea antreprenoriatului, pentru dezvoltarea business-ului, pentru apariţia unor noi tehnologii. Este dezvoltarea economiei naţionale, care într-adevăr se identică, prin indicatorul produsului intern brut pe cap de locuitor, venitul pe care îl au cetăţenii, care este climatul de afaceri.”

Europa Liberă: Se zice că un cadru legal ar exista. Mecanismul lui uneori nu e aplicabil şi ce mai lipseşte?

Alexandru Oleinic: „Ar fi foarte bine să analizăm cum alte ţări au ajuns la un nivel de dezvoltare mai accelerată, cum ar fi Albania, care în 2012 are cea mai mare creştere economică, din tot spaţiul balcanic. Desigur, nu se face nimic într-un an. Dar ar fi fost foarte logic ca noi măcar să avem un model de dezvoltare a economiei naţionale pe viitorii 10 ani. Republica Moldova, în primul rând, are nevoie de investiţii străine.”

Europa Liberă: Credeţi că mediul nu este prietenos pentru investitorii străini?

Alexandru Oleinic: „Păi, dacă noi 4 ani de zile am avut cota zero la venit şi am creat o bază de atractivitate pentru investitorii străini în Republica Moldova, în 2013, am anulat-o, fără nicio analiză concretă ce a dat cota zero la impozitul pe venit, pe parcursul la 4 ani de zile. Dar nu facem concluzii numai datorită obligativităţii pe care o avem faţă de donatorii internaţionali.”

Europa Liberă: De exemplu, ceea ce se cere din partea Fondului Monetar Internaţional nu ar trebui luat în calcul, atunci când vorbim despre crearea unui mediu favorabil pentru investiţiile străine?

Alexandru Oleinic: „Eu nu spun că noi nu trebuie să luăm în calcul. Dar şi pe donatorii externi îi interesează deficitul bugetar. Dacă ne axăm numai pe colectarea impozitelor, aceasta este corect? În fiecare lună, în Republica Moldova, se închid aproape 100 de întreprinderi. În fiecare lună, tot mai mulţi şi mai mulţi oameni pleacă din ţară.”

Europa Liberă: De ce se acceptă şi până astăzi ca acest mare procent al economiei tenebre să îşi facă mendrele? De ce agenţii economici acceptă mai degrabă să dea salarii în plic şi să nu meargă pe cale legală?

Alexandru Oleinic: „Ca să nu mai vorbesc încă o dată că noi trebuie să creăm condiţii agenţilor economici, ca lor să le fie convenabil să activeze legal în Republica Moldova, eu vreau să vă aduc numai un exemplu. În Kazahstan, impozitul pe venit pentru persoanele fizice şi juridice constituie 10%.”

Europa Liberă: Dar de ce comparaţi cu Kazahstanul, dar nu cu o ţară europeană?

Alexandru Oleinic: „Şi într-o ţară europeană, taxa pe valoare adăugată în agricultură este de la 7% până la 9%. La noi s-au introdus 20%. Vedeţi că noi ne axăm mai mult pe câţi bani avem nevoie în buget, pentru a acoperi necesităţile bugetului. Noi nu mergem pe direcţia creării condiţiilor de a dezvolta antreprenoriatul şi de a crea condiţii pentru agenţii economici – pentru ca ei să producă cât mai mult, să creeze locuri de muncă, să facă investiţii, să aducă tehnologii – dar mergem pe calea introducerii impozitelor, care, până la urmă, duce la închiderea întreprinderilor din Republica Moldova şi plecarea capitalului din ţară. De ce investiţiile străine în 2012 au ajuns de 4 ori mai mici decât în 2011? De ce în 2012 plecarea capitalului din ţară s-a mărit de 2 ori faţă de 2011?”

Europa Liberă: Şi de ce?

Alexandru Oleinic: „Oamenii văd că instabilitatea legislaţiei existente în ţară nu le creează condiţii ca să poată face business. Până la urmă, orice agent economic doreşte să îşi dezvolte afacerea, dar nu să creeze condiţii ca să crească corupţia şi, în fiecare zi, să aibă controale şi aşa mi departe. Chiar acum recent, îmi povestea un coleg că, într-o lună, au avut 16 controale. A scos la vânzare toată proprietatea şi pleacă în Ucraina. Înseamnă că ceva nu merge, înseamnă că rezultatul reformelor se apropie de zero.”

Europa Liberă: Şi, dacă eraţi dumneavoastră la guvernare, cum procedaţi?

Alexandru Oleinic: „Ne-am propune să avem un model concret pentru ce facem în următorii 10 ani cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: Păi este Agenda 2020, domnule Oleinic.

Alexandru Oleinic: „Este Agenda 2020 şi până astăzi din agenda aceea nu s-a făcut nimic. Noi putem să vorbim foarte mult de vectorul european, de integrarea europeană care, fără doar şi poate, este un model, cum ne dorim să fie Republica Moldova, un stat modern şi civilizat. Dar totuşi noi trebuie foarte bine să ne gândim unde este piaţa de desfacere, de unde vin investiţiile. Eu nu vorbesc de Est sau de Vest, fiindcă în multe sondaje cetăţenii Republicii Moldova s-au încurcat care ar fi priorităţile ţării. Acestea trebuie să fie acolo unde este convenabil. Şi astăzi, mă aflu în cadrul unei Agenţii de Atragere a Investiţiilor.”

Europa Liberă: E greu, e uşor?

Alexandru Oleinic: „E extraordinar de greu. Nu este încredere în cadrul legislativ al Republicii Moldova. Toţi colegii din exterior spun: „Să aşteptăm până când la dumneavoastră va fi stabilitate politică”, până când vor avea loc nişte schimbări care vor garanta şi vor asigura investitorii străini că ei pot să vină la noi în ţară. După 22 de ani de independenţă, noi ne-am pomenit în nişte reglări de conturi, care nu au nimic cu ţara aceasta şi cu cetăţenii. Noi am aşteptat foarte mult ca schimbările după 2009 să aducă rezultate. Or, noi nu vedem că, pe parcursul la 22 de ani, rămânem cea mai săracă ţară din spaţiul european?”

***

Lucrurile ar putea să meargă bine în Republica Moldova, dar e nevoie de voinţă politică, sugerează directorul general al Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS, Doru Petruţi.

Europa Liberă: Dacă se ajunge la un nou scrutin parlamentar anticipat, atunci cu ce mesaje merg aceste formaţiuni pro-europene către alegătorii lor?

Doru Petruţi

Doru Petruţi: „În primul rând, nu prea mai văd vreo formaţiune politică în stare să promită ceva concret legat de Uniunea Europeană. Apoi clasa politică de la Chişinău, în momentul acesta, s-a izolat destul de mult faţă de populaţie, nu mai comunică cu ea. Vedem chiar şi aceleaşi apariţii mediatice în care ne obligă cumva pe noi, cetăţenii, să asistăm la discuţiile care au loc între ei. Şi tema Uniunii Europene, din punctul meu de vedere, e la fel de izolată.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că o forţă politică pro-europeană nu mai poate fi credibilă pentru alegători?

Doru Petruţi: „Nu, nu. Ea mai poate fi credibilă, numai că între problemele curente ale populaţiei şi lucrurile acestea ce ţin de integrarea în Uniunea Europeană nu prea mai e nimica între ele. Nu poţi la nesfârşit să foloseşti reţeta aceasta în care vin mesaje pozitive din afară şi te sprijină în permanenţă, iar în ţară ai o altă situaţie. Mesajul emisarilor europeni a fost constant, pe perioada acestor 3-4 ani, prestaţia lor a fost constant de a încuraja Republica Moldova. Prestaţia guvernării de la Chişinău a fost constant în cealaltă direcţie, cel puţin, dacă e să ne uităm la modul în care populaţia sancţionează actuala guvernare.”

Europa Liberă: Şi totuşi Bruxelles-ul, demnitarii din Uniunea Europeană, încurajează şi în continuare clasa politică, cei care mai rămân în Parlament să identifice o nouă majoritate parlamentară, să continue reformele, să lupte cu corupţia, să crească economia, să ofere locuri de muncă.

Doru Petruţi: „Am văzut acest mesaj din partea domnului Schuebel, care încă o dată a spus: „Pentru reforma regională, sunt nişte milioane de euro disponibile pentru voi; vă rugăm, folosiţi-le cu cap”. E pentru a nu ştiu câta oară, când într-o situaţie dificilă, mesajele din partea Uniunii Europene vin să încurajeze şi să arate că buni, răi cum suntem, Moldova rămâne principala speranţă în Parteneriatul acesta Estic. Cred că aici şi emisarii europeni sunt într-o poziţie foarte dificilă, de a da tot timpul mesaje constructive, atâta timp cât populaţia în ţară nu trăieşte şi nu resimte aceste schimbări din urma reformelor. Am văzut şi în cercetările noastre, şi în discuţiile cu oamenii foarte obişnuiţi, nu poţi să răspunzi în permanenţă la întrebări foarte punctuale. Omul are o problemă, merge la administraţia locală, depune o cerere undeva şi aşa mai departe. Nu poţi să răspunzi la astfel de solicitări cu: „Aa, păi o să vină Uniunea Europeană şi o să rezolve”. „Noi vrem locuri de muncă”. – „E, treb’ să aşteptăm, când o să vină alţii”. Nu, acestea sunt probleme pe care trebuie să le rezolve guvernul şi puterea politică de la Chişinău.”

Europa Liberă: Dar cum vă răspunde cetăţeanul la întrebarea ce înseamnă reformă?

Doru Petruţi: „Cred că cetăţenii înţeleg tot mai puţin din aşa-zisa reformă sau aşa-zisa transformare la care asistă.”

Europa Liberă: Se mai zice modernizarea Moldovei.

Doru Petruţi: „Modernizarea aceasta pentru omul simplu înseamnă că trăieşte mai prost decât pe timpul PCRM-ului şi înseamnă că din modernizarea aceasta a înţeles două avantaje, ce ţine de libertatea presei. În afară de libertăţi, nu prea mai sunt alte lucruri pe care, prin comparaţie, oamenii să le scoată în evidenţă.”

Europa Liberă: Dar acest suport, care vine din partea demnitarilor europeni, care nu e numai prin mesaje exprimat, dar şi prin finanţare, aşa cum aţi amintit şi despre declaraţiile domnului Schuebel, banii aceştia, fondurile acestea sunt sesizate de către cetăţean?

Doru Petruţi: „Aici e vorba şi despre o lipsă de transparenţă şi o lipsă de comunicare cu cetăţeanul simplu. Chiar dacă reformele acestea sunt dureroase, îmi vine în minte acuma exemplul reformei din educaţie, ea trebuie foarte bine explicată şi constant comunicată oamenilor: de ce se închid şcolile sau ce soluţii alternative există la închiderea şcolilor. Vedeţi că probleme sunt pe tot locul, până la urmă, în orice ţară ne uităm şi în România, şi în Ucraina, şi peste tot. Dar capacitatea guvernelor de a răspunde la situaţii de criză totuşi e diferită. Capacitatea de a explica direcţia în care merge o guvernare e foarte diferită. Acest guvern – cu foarte mare regret, o spun – de câteva luni, nu mai comunică cu cetăţeanul simplu, s-a izolat. Puterea aceasta politică s-a izolat într-o parte foarte periculoasă, foarte departe de viaţa oamenilor. Şi atunci oamenii sigur că îşi caută fiecare strategii individuale de a depăşi problemele de zi cu zi. Iar peste toate acestea să vii să deschizi umbrela UE e complicat şi e greu de înţeles, atâta timp cât între aceste două arii nu prea mai există punţi de legătură şi de comunicare.”

Europa Liberă: Credeţi că totuşi cineva ar dori ca istoria de succes a Moldovei – care încă nu a ajuns să fie succes – nici să nu ajungă să fie succes? Ar dori cineva?

Doru Petruţi: „Mi-e greu să mă pronunţ la capitolul aceasta. Dar e un lucru ştiut că în Republica Moldova nu doar interesele UE se fac simţite. Numai că în balanţa aceasta stau lucruri foarte diferite.”

Europa Liberă: Deci este şi vectorul estic?

Doru Petruţi: „Este şi vectorul estic, care pune problema în modul în care, până la urmă, şi vectorul estic poate să o pună: „Vreţi în Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan? Noi vă dăm gaz şi aceasta începe mâine”. Uniunea Europeană pune pe celălalt taler altceva. În primul rând, e vorba de un câmp valoric. E vorba despre un mediu care se creează, e vorba despre o perspectivă a cărei viitor nu se poate decide azi-mâine şi săptămâna viitoare. Sunt lucruri care necesită schimbare de valori, de mentalitate. Trebuie investit în educaţie, în infrastructură. Şi toate acestea, la un moment dat, vor da acel nivel de bunăstare de care toţi moldovenii vorbesc, în momentul când merg în Europa.”

Europa Liberă: Dar vă întrebam: adio, vis european?

Doru Petruţi: „Eu cred că Republica Moldova acuma e, de fapt, în situaţia Turciei.”

Europa Liberă: Păi ea negociază de peste 4 decenii cu UE.

Doru Petruţi: „Cam şi în Turcia intenţia de aderarea s-a stabilizat undeva pe la vreo treizeci şi ceva, spre patruzeci la sută şi stă acolo, de foarte muţi ani, după ce şi ei au avut speranţe foarte mari, undeva la şaptezeci la sută. Spre deosebire de Turcia, Republica Moldova e mai aproape de Europa şi aş vedea şansa aceasta în lucrurile care depind de prestaţia actualei clase politice, din momentul în care lucrurile în 2009 s-au schimbat. Lucrurile, mai întâi, depind de noi şi de rezolvarea problemelor de aici, din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar azi cum ar trebui cetăţeanul să mai înţeleagă apropierea Moldovei de UE?

Doru Petruţi: „În viitoarea campanie electorală, tuturor partidelor le va fi extrem de greu, pentru că au epuizat foarte multe teme de campanie, inclusiv tema europeană. Cetăţeanul va vrea rezolvarea lucrurilor foarte stringente. E vorba de modul în care trăieşte şi ce mai poate cumpăra un moldovean. Aceasta a fost o altă promisiune legată de sărăcie. Iată că lucrurile nu au mers în direcţia aşteptată.”

Europa Liberă: Cu lozinci populiste nu mai poţi merge în campanie electorală.

Doru Petruţi: „Va fi foarte dificil, în condiţiile în care opoziţia şi-a ţinut tot timpul prestaţia la cutie, a avut o prezenţă politică cinică, dar explicabilă ca strategie politică. Vedem şi acuma la ce se limitează intervenţiile opoziţiei şi mă refer direct la Partidul Comuniştilor. Vin, îşi fac simţită prezenţa şi spun ceva: „Domnilor, aici la dumneavoastră miroase foarte urât. Noi ne retragem iar”. Cam la aceasta s-a limitat întreg mandatul PCRM-ului, ca opoziţie, dincolo de boicotări.”

Europa Liberă: Mai nou, cheamă lumea la revoluţie, o revoluţie de catifea, aşa îi zicea domnul Voronin.

Doru Petruţi: „O revoluţie de catifea. E cam frig, pentru a purta numai catifea.”

Europa Liberă: Se încălzeşte afară.

Doru Petruţi: „Cu schimbarea vremii, poate va spori şi cheful unor ieşiri în spaţiul public, deşi lucrurile în Moldova sunt diferite. Nu cred că cetăţenii Republicii Moldova au temperamentul bulgarilor, spre exemplu. Şi ei au suportat în aceşti 3-4 ani nişte valuri de scumpiri îngrozitoare. Vedem că la bulgari acuma se pune chiar problema eliminării de pe piaţă a firmei din Cehia care furnizează energie electrică. Aici suntem foarte departe de lucrurile acestea şi lucrurile se pot clădi în momentul în care instituţiile vor funcţiona. Nu cred că politizarea e problema, ci modul în care sunt ele politizate. Până la urmă, ar trebui să ne uităm la influenţa aceasta politică şi în mod constructiv. Oamenii aceştia şi-au dorit puterea tocmai pentru a veni şi a produce schimbarea. Schimbarea aceasta trebuie să aibă un suport politic. Deci nu aş cataloga – aşa cum o fac mulţi cetăţeni – politicul per total ca fiind o boală socială. Acest politic ne poate aduce o schimbare benefică.”

Europa Liberă: Domnule Petruţi, preşedintele Timofti insistă pe ideea că îi va reuşi, în cele din urmă, să desemneze un candidat pro-european pentru funcţia de premier şi va fi o nouă majoritate parlamentară pro-europeană. Acest rol de mediere al şefului statului îl vedeţi cu şansă?

Doru Petruţi: „E o şansă pe care dumnealui o are şi să joace un rol determinant în depăşirea acestei crize politice.”