Romii moldoveni își doresc să fie cunoscuți și acceptați de societate.
La Chișinău a fost marcată Ziua Internațională a Romilor, instituită în 1990, într-o încercare de a atrage atenția opiniei publice asupra discriminării și prejudecăților cu care se confruntă cea mai săracă și mai puțin educată etnie din Europa. La câteva din manifestările organizate la Chișinău a asistat și corespondenta Europei Libere, Tamara Grejdeanu.
Romii au cu cine se mândri, iar personalităţile de etnie romă
Nicolae Rădiță
care au reuşit să se afirme în muzică, dans, viaţa socială şi politică ar putea contribui la schimbarea atitudinii faţă de această minoritate etnică, îmi spune Nicolae Rădiţă, preşedintele Centrului Naţional al Romilor, pe care l-am întâlnit la expoziţia cu genericul, „Valorificarea culturii romani”.După opinia lui, reticenţa oamenilor faţă de această etnie s-ar diminua dacă lumea i-ar cunoaşte îndeaproape şi ar stabili un dialog: „Oamenii îi cunosc, de fapt, pe romi doar din aspectul că ei sunt cântăreţi, pe de altă parte îi cunosc sub aspect negativ, că fură. Dar noi vrem să arătăm mai mult partea pozitivă pentru că au existat romi care au avut anumite contribuţii în dezvoltarea culturii şi a societăţii Republicii Moldova, pentru că am avut artişti emeriţi, şi avem poeţi, scriitori, jurişti, businessmeni de succes, avem oameni simpli de la ţară care fac lucruri mari şi sunt cunoscuţi de lumea întreagă, ca meşteşugari.”
Ion Pădureanu
După ce am stat de vorbă cu Ion Pădureanu, reprezentantul comunităţii rome din Vatra am ajuns la concluzia că acesta încercă să schimbe nu doar viziunea localnicilor majoritari dar şi a familiilor de romi, pe care îi îndeamnă să-şi ducă copiii la şcoală. După părerea lui neşcolarizarea este cea mai mare problemă pentru etnia romă: „Trebuie de ocupat cu copii în primul rând, şcoala, educaţia, asta-i în primul rând, de muncit trebuie.”Europa Liberă: Depinde afirmarea şi schimbarea opiniei despre romi în societate, de nivelul de educaţie pe care îl vor atinge tinerele generaţii?
Ion Pădureanu: „Depinde, multă lume care nu-i ştie au aşa o vedere, că dacă-i rom, trebuie să fure.”
De mai bine de patru ani Elena Bogda din oraşul Hânceşti ajută romii din împrejurimi să stabilească un contact cu
Elena Bogda
autorităţile locale şi să-şi rezolve problemele. Femeia îmi spune că a obţinut nu doar încrederea romilor din comunitate dar şi interesul lor pentru servicii sociale şi locuri de muncă:„Apropii romii prin convorbire. Prin convorbire dacă eşti bună cu romii, îi apropii de autorităţile raionale şi publice raionale. Mă bucur că romii mei tot vor deschide o uşă, cum se deschide şi altor etnii, de exemplu primăria, consiliul, la spital, la poliţie, chiar şi când vin unele plângeri din comunitate.”
De cele mai multe ori comunităţile de romi trăiesc separat de ceilalţi localnici, după regulile şi principiile lor culturale, spune
Ion Duminică
Ion Duminică, şeful secţiei Minorităţi Etnice de la Academia de Ştiinţe. Acesta crede că doar prin dialog eficient dintre etnii ar putea dispărea discriminarea cu care se confruntă romii atunci când merg la studii sau vor să se angajeze:„Ca să diminuăm aceste prejudecăţi trebuie să facem mai multe activităţi cu caracter pozitiv.”
Europa Liberă: Şi se fac acestea, percepe comunitatea romă că trebuie cumva să schimbe atitudinea oamenilor faţă de ei?
Ion Duminică: „Până în prezent mai mult face societatea civilă a romilor dar problema e că ea face mai mult cu romii, aceste activităţi. S-au făcut diferite seminare, trening-uri conferinţe, mese rotunde, unde au participat doar romii, deci romi pentru romi au făcut. Noi nu putem să diminuăm prejudecăţile populaţiei majoritare dacă o să ne adunăm noi între noi, deci noi trebuie să fim deschişi pentru toată societatea.”
Pentru a încuraja integrarea tuturor comunităţilor de romi în societate, autorităţile au decis, de curând, ca în localităţile în care locuiesc preponderent romi, să activeze mediatori comunitari. Aceştia vor supraveghea felul în care sunt respectate drepturile acestei minorităţi şi vor avea grijă ca toţi copiii din localitate să meargă la şcoală şi să aibă acces liber la servicii medicale şi sociale.