Descentralizarea, de fapt, înseamnă depolitizarea, crearea centrelor de dezvoltare în toată R. Moldova

După adoptarea Strategiei privind Descentralizarea Puterii a avut loc Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, la care s-a adoptat o rezoluţie foarte dură la adresa puterii centrale. Ulterior au avut loc şi dezbateri cu participarea legiuitorilor. De comun acord, deputaţii au ajuns la concluzia că lipseşte voinţa politică pentru implementarea reformelor în administraţia publică locală. La acest sfârşit de săptămână, vorbim despre puterea locală, care se consideră a fi baza ţării.

Europa Liberă: Vom încerca să căutăm răspuns la întrebarea dacă primarii se bucură de atenţie reală din partea autorităţilor centrale. Deja putem spune fosta Alianţă pentru Integrare Europeană a promis să revină la reforma teritorial-administrativă pentru că Republica Moldova nu-şi poate permite să aibă aproape 1000 de primari. Chiar experţii cred că o treime, cel puţin, din şefii comunităţilor trebuie să dispară, iar colectivităţile locale – să fie compuse aşa cum e în ţările europene, în ţările dezvoltate, din mai multe localităţi, care se pot, cel puţin, autoîntreţine. Un alt aspect ar fi şi dezvoltarea regională care presupune proiecte fezabile, eventual cu suportul partenerilor de dezvoltare. Mai departe vine problema legată de autonomia financiară a autorităţilor locale, problemă, care, de asemenea, este rezolvabilă, în principiu, doar dacă ar exista voinţă politică şi dacă ar exista, cel puţin, manifestare de interes din partea puterii centrale că promisiunile făcute în campaniile electorale, în programele politice şi, cel mai important, în programul de guvernare, ar fi, pas cu pas, soluţionate, cu implicarea primarilor şi reprezentaţilor autorităţilor locale. Pentru că ei se simt, într-un fel, marginalizaţi, înlăturaţi şi, în cele mai dese cazuri, puşi în faţa faptului împlinit.

Abordăm toate aceste probleme împreună cu Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, cu Valentin Sâtnic, primarul comunei Stăuceni – Dumneavoastră aţi candidat pe listele Partidului Comuniştilor – şi cu Alexei Busuioc, primar de Capaclia, unde localnicii v-au ales pentru că aţi fost candidat independent. Pornim discuţia de la problema autonomiei financiare?

Alexei Busuioc: „Breasla aceasta primărească – hai să-i zicem aşa – nu chiar toţi o înţeleg, până la urmă. De aceea ne va fi greu să explicăm lucrurile. Referitor la reformă, una din abordări ar fi partea financiară, care, de fapt, este piatra problemei, din cauza acesteia noi nu prea ne înţelegem. Aici este vorba de nişte interese care apar între raion şi primăriile din raion: nivelul doi încearcă să îşi tragă poziţiile financiare, să le aibă în mâini, ca, după aceea, să poată, conform culorilor politice, să împartă aceşti bani. O mare majoritate a primarilor din sate, în principiu, nu sunt de acord.”

Europa Liberă: Există bugetul pe care l-aţi aprobat, cu consimţământul consilierilor locali.

Alexei Busuioc: „Doamnă Valentina, ca să înţelegeţi, bugetul cela este votat de către guvern, pe urmă de către Consiliul raional votat şi pe urmă coboară la nivelul unu, la primării. El vine gata.”

Valentin Sâtnic: „E contradictoriu legii.”

Alexei Busuioc: „Da, noi numai ridicăm mâna să-l votăm. Noi suntem puşi într-o situaţie în care nu putem face nimic: acesta e bugetul care ţi-a venit.”

Europa Liberă: Deci Capaclia pentru anul 2013 are un buget de...

Alexei Busuioc: „E la 1 mln şi vreo 700 de mii de lei. Real am intrat în anul 2013 cu 25 000 şi vreo 800 de lei, ca sold.”

Europa Liberă: Şi banii aceştia, în mare parte, sunt direcţionaţi pentru ce?

Alexei Busuioc: „Pentru telefoane, deplasări, foi de boală şi aşa mai departe. Nouă ne-au blocat şi telefoanele pe care le avem, pentru că nu putem să achităm facturile.”

Valentin Sâtnic: „Sunt primarul comunei Stăuceni. Vreau să zic că situaţia financiară la noi e mai bună.”

Europa Liberă: Sunteţi suburbia municipiului Chişinău. Şi bugetul cel mai mare totuşi îl are Chişinăul.

Valentin Sâtnic: „Indiscutabil.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră vă revine nu numai „osul”, dar şi câte o bucăţică de „carne”?

Valentin Sâtnic: „Nu, nu aveţi dreptate, pentru că din bucăţica de „carne” pe care o avem o parte transferăm şi la bugetul municipal. Bugetul nu se formează corect. Legea bugetului de stat spune că se formează de jos în sus, de la administrarea publică locală de nivelul întâi până la guvern. Noi primim cifrele de control – eu le numesc cifre de indicaţie – care sunt nişte obligaţii.

Anul acesta Direcţia Generală Finanţe ne-a pus în sarcină obligatoriu să vindem terenuri de trei milioane de lei: „Voi anul trecut aţi vândut”. – „Oameni buni, păi asta a fost anul trecut. Terenul nu se vinde de două ori; odată în viaţă se vinde. Cât mai avem de vândut?”

La noi e schema cum a fost cândva în Uniunea Sovietică: anul curent ai făcut planul dat, la anul acesta se majorează şi niciun pas înapoi. Nu este corect. Mai mult ca atât – toţi cunosc – se formează în funcţie de numărul de locuitori. La noi există două cifre de locuitori.”

Europa Liberă: Cum să înţelegem: de jure şi de facto?

Valentin Sâtnic: „Înţelegem aşa: când a fost ultimul recensământ? În 2004. De atunci până acuma s-au mai născut oameni, au mai venit, cu atât mai mult că la noi s-au dat în exploatare patru blocuri cu șapte nivele, un bloc cu 14 nivele. Şi acuma numărul de locuitori oficial înregistraţi este de 8600 şi de facto avem 11.000. Bugetul se formează conform numărului de locuitori.

Ni se spune aşa: „Domnule primar, dumneavoastră aveţi 8600 de locuitori – 100% pentru întreţinerea grădiniţei din localitate şi aşa mai departe şi 10% pentru dezvoltare. Dacă luăm 10% pentru dezvoltare de la bugetul municipal de 2 mlrd 600 de mln de lei este o sumă oarecare. Şi dacă se iau de la bugetul nostru 10% e aproape de zero.

Printre altele, anul trecut am avut un buget de 19 mln 800 de mii lei şi anul acesta e de 8 mln 900 de mii lei. Din ce motiv? Că ne-au luat două şcoli şi o grădiniţă la municipiu. Oameni buni, eu nu înţeleg cuvântul „descentralizare”, nu este sinonimul la centralizare... Aici avem nu descentralizare, dar centralizare...”

Viorel Furdui: „E centralizare totală, masivă.”

Europa Liberă: E mai excesivă acuma centralizarea? Doar pentru că v-au luat instituţiile de învăţământ?

Valentin Sâtnic: „Păi ne-au luat şi banii. Dacă, pentru întreţinerea a două instituţii noi aveam cheltuieli de 5,5 mln lei, acuma avem 9 mln 400 mii. Unde se duce restul banilor, eu încă nu am înţeles...”

Europa Liberă: Şi unde se duc? Pentru că dumneavoastră sunteţi cei care ar trebui să spuneţi oamenilor unde merg, unde sunt direcţionaţi restul banilor.

Valentin Sâtnic: „Legea bugetului de stat spune că noi avem dreptul la 110% de la numărul cetăţenilor. Asta e, restul se transferă, conform legislaţiei în vigoare, la administrarea publică locală de nivelul doi.”

Europa Liberă: Să ne spună domnul Furdui totuşi de ce se întâmplă acest lucru. Aţi insistat atât de mult pe descentralizare. Parcă vi s-a şi promis de sus că anume descentralizarea ar putea să soluţioneze o sumedenie de probleme cu care se confruntă administraţia locală. Nu se reuşeşte. De ce nu se reuşeşte?

Viorel Furdui: „Într-adevăr, noi atât de mult deja vorbim despre descentralizare şi consolidarea autonomiei locale, încât putem chiar să discredităm, în genere, întreaga idee a acestui proces deosebit de important. De fapt, noi, încă o dată, ne convingem că, la nivel de factori de decizie, în Republica Moldova, nu există o viziune foarte clară în ceea ce priveşte priorităţile acestui stat.”

Europa Liberă: Domnule Furdui, dumneavoastră sunteţi director executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova. Cât timp se mai poate vorbi despre această compromitere a unei idei sănătoase?

Viorel Furdui: „Au fost adoptate nişte acte, Strategia Descentralizării, sunt nişte proiecte de legi, însă, iarăşi, cea mai mare boală este lipsa de finalitate a acestora. Atunci când ajungem să facem un pas foarte important şi real pentru autorităţile publice locale şi pentru ca lucrurile să avanseze în acest sens, noi ne stopăm. Şi aici eu am în vedere Legea privind finanţele publice locale. În Parlament au fost trecute toate etapele. A rămas numai să fie votată şi să înceapă, la urma urmei, acest proces real de descentralizare.”

Europa Liberă: Şi dacă legea se votează, ce înseamnă, o schimbare totală?

Alexei Busuioc: „Finanţele nu mai vin deja prin raion, nu mai umblă banii în zigzag prin ţară, vin direct, conform numărului de locuitori, pentru susţinerea teritoriului, se duc direct la primărie.”

Europa Liberă: Legea va intra în vigoare începând cu anul 2014?

Alexei Busuioc: „Da, dar noi trebuie să formăm bugetul deja acuma. În luna iunie, deja ar trebui să avem Legea privind finanţele publice locale. Eu înţeleg că mulţi nu prea îşi doresc lucrul acesta, pentru că este vorba la mijloc iar de bani.”

Europa Liberă: De ce nu şi-ar dori mulţi? Cei mulţi sunt cei de sus: guvernul şi Parlamentul?

Viorel Furdui: „Vă lămuresc. În principiu, de ce nu se doreşte, de zeci de ani, o reformă a administraţiei publice, în general şi a administraţiei publice locale, în special? Pentru că descentralizarea, de fapt, înseamnă depolitizarea, crearea centrelor de dezvoltare în toată Republica Moldova, nu numai în Chişinău, în capitală, în care se concentrează toate resursele: şi politice, şi economice, şi financiare.

Descentralizarea înseamnă că tu trebuie deja să te duci în teritoriu şi nu tu eşti cel care dictează, dar, din contra, trebuie să asculţi ce îţi spun oamenii. Descentralizarea înseamnă adevărata modernizare a statului.

De fapt, la noi nu sunt puse priorităţile corect. Chiar recent am ascultat diferiţi lideri de partide, lideri de fracţiuni parlamentare, analişti politici. Vorbesc despre orice, despre toate priorităţile de care, de zeci de ani, în Republica Moldova, se discută: dezvoltarea economică, justiţia, drepturile omului, libertatea presei şi aşa mai departe. Şi uită un lucru: să atragă atenţia cine trebuie să efectueze toate aceste reforme. O administraţie publică ineficientă centrală, care adoptă nişte legi ce se bat cap în cap şi sunt ineficiente?

Cine trebuie, la nivel local, să implementeze aceste politici, reformele acestea? Vreau să vă spun că acest lucru îl înţeleg oamenii care au deja o experienţă destul de bogată. Chiar la Europa Liberă, deunăzi, citeam nişte interviuri, vreau să menţionez unul cu fostul prim-ministru, Ion Sturza. Întrebat fiind care ar trebui să fie priorităţile acestui stat, el a menţionat că una dintre principalele este reformarea administraţiei publice locale şi descentralizarea.”

Europa Liberă: Pe dumneavoastră vă aud iarăşi, se pare că ani în şir, spunând că armata de primari este o forţă. Dar dacă nu o asculţi, se pot pierde foarte multe realizări. Daţi de ştire că sunteţi o forţă puternică şi, până la urmă, afirmaţi nu mai sunteţi atât de puternici?

Viorel Furdui: „Armata aceasta nu a fost puternică, deoarece permanent a fost divizată, destrămată pe criterii politice.”

Europa Liberă: Dar puneţi-vă cenuşă pe cap Dv., că vă place să fiţi divizaţi.

Viorel Furdui: „Dar eu vreau să vă spun că totuşi a început procesul acesta de consolidare şi e un proces foarte dificil.”

Europa Liberă: Domnule Furdui, era Partidul Comuniştilor şi toţi primarii parcă erau de culoarea guvernării.

Alexei Busuioc: „Nu e adevărat. Nu era chiar aşa.”

Viorel Furdui: „Nu e adevărat.”


Europa Liberă: Dar nu îi auzeam să se confrunte cu atâtea probleme, cum le scoateţi astăzi în vileag.

Alexei Busuioc: „Nu erau toate premisele pentru rezolvarea acestora.”

Viorel Furdui: „Nu e adevărat, pentru că problemele care erau atunci sunt şi acum. Există rapoartele instituţiilor europene, ale Consiliului Europei, care au constatat toate aceste probleme...”

Alexei Busuioc: „Descentralizarea, în primul rând, este depolitizarea. Aceştia de la Chişinău nu vor să piardă pârghiile în teritoriu, ca ei să fie realeşi iar, ca să fie iar la „cârnaţ”, ca să împartă „cârnaţul”. Aici e toată problema.

Vorbeam anterior cu domnul Furdui, referitor la unele scheme pe care le făceam noi, primarii. Pentru un primar în sat cel mai important lucru, obiectivul numărul unu, este investiţia în viitor. Toţi primarii, pe parcursul unui mandat, două când vin la primării, unde se duc întâi? Se duc în şcoală şi în grădiniţă – aceasta este mândria lui, pentru că aceasta este investiţia în viitor.

La Capaclia

Noi investim în şcoli, pe parcursul la vreo 10 ani, noi am investit vreo 200, 200 şi ceva de mii de euro. Dacă eu investeam în drumuri, în apă şi în canalizare, lucrurile erau un pic altfel, dar am investit în viitor.

Acuma aceştia de la Chişinău, văzând că, pe ţară, şcolile cam 80% sunt aduse în condiţie bună deja – fiindcă toţi, prin nişte găselniţe, cum le zice domnul Furdui, au investit în acoperişuri, în ferestre, în imobiliar, au făcut totul, totul, şcolile sunt gata – au luat şcolile acestea în gestionarea lor acuma.

Eu întreb adjunctul directorului de şcoală de la Capaclia: „Doamnă, dar în reforma aceasta a şcolii, pe care au făcut-o toţi, este ceva care ţine de copii, de programul de învăţământ, didactic, aveţi ceva nou, reformator aveţi?” – „Nu”. Ce înseamnă dar reforma în învăţământ?”

Europa Liberă: Ştiţi care e problema? Că şi administraţia publică locală, până nu demult, zicea că instituţiile de învăţământ sunt o povară. Pentru că toţi banii din buget erau direcţionaţi pentru salariile profesorilor, ale cadrelor din grădiniţele de copii. Acuma, când s-au luat banii, parcă nu ştiu cum tânjiţi că instituţiile nu se mai subordonează administraţiei publice locale.

Valentin Sâtnic: „Dacă îmi permiteţi, doamnă Valentina, nu aveţi dreptate. Şi vă spun şi din ce cauză. Deşi şcoala acuma este gestionată de Direcţia Generală Educaţie, toate întrebările vin la primar. Închipuiţi-vă, s-a deconectat apa, energia electrică: „Domnule primar de ce nu e lumină?”; „Domnule primar, de ce nu e apă sau de ce nu lucrează canalizarea?” Oricum am rămas noi persoanele responsabile pentru şcoli. Am investit 2,5 ani în construcţia şcolii-grădiniţă de la Stăuceni 24 de milioane de lei. Eu, dacă ştiam că se ia şcoala aceasta, nu mai investeam 24 de milioane de lei. Făceam drumuri. Şi acuma şcoala e gata, e o şcoală cum nici în Chişinău nu există.”

Alexei Busuioc: „Desigur, nici eu nu băgam bani.”

Europa Liberă: Dacă învăţământul şi viitorul e o prioritate, de ce adică vă pare rău că aţi investit bani în şcoală?

Alexei Busuioc: „Nu ne pare rău, interpretaţi greşit. Noi investeam, ca primari, în altă direcţie – în drumuri, în infrastructură. Aici chiar cum zice contabilul-şef de la noi: „Cineva ţine capra, o ţine, dar cineva o mulge”... Noi înţelegem că îi vorba… la mijloc sunt banii.”

Europa Liberă: Dar aţi pierdut şi o pârghie?

Alexei Busuioc: „Staţi să vă lămuresc. E drept. Trebuie să recunoaştem nişte lucruri. Nu ştim cum dumneavoastră la oraş, noi la sate mai astupam anumite găuri. Hai să zicem aşa: şcoala era satisfăcută, satul era satisfăcut, copiii erau în căldură – totul era normal. Şi de ce vreau să zic că problema este în bani? 6200 lei, îmi pare că pe un copil astăzi se dă. Acuma ca să mă înţelegeţi, copilul cela trăieşte la mine în sat, aşa e?

Din banii care veneau noi cumpăram carnea, laptele de la producătorul nostru din sat, pentru că el trăieşte în sat. Cel puţin, noi asiguram o sursă de existenţă şi unor cetăţeni din satul Capaclia care vindeau carne, lapte, ouă şi aşa mai departe. Noi cumpăram carnea din sat cu 47 de lei kilogramul, azi Direcţia Generală Educaţie din Cantemir o cumpără cu 80 de lei kilogramul. Laptele pentru şcoală îl cumpăram din sat cu 7 lei litrul, azi se cumpără cu 13 lei şi e lapte praf. Toată povestea aceasta despre reformă este de dorul banilor...”

Europa Liberă: De ce n-aţi anticipat aceste probleme, domnule Busuioc?

Alexei Busuioc: „Cum să le anticipăm? Pe noi ne-au pus în faţa faptului împlinit.”

Viorel Furdui: „Problema nu e în faptul că primăriile regretă că şcolile au fost optimizate, dar în modul cum s-a făcut aceasta şi cum se face în continuare. Reforma, în esenţă, n-a fost pregătită suficient. Sunt lucruri paradoxale: atunci când noi – anticipând anumite probleme – invitam reprezentanţii, inclusiv ai Ministerului Educaţiei – la şedinţele noastre, nu venea nimeni. Toate aceste probleme erau permanent ridicate şi puteau fi soluţionate la timp.”

Europa Liberă: Şi ce e de făcut acuma? E o situaţie complicată.

Alexei Busuioc: „Păi staţi un pic, e complicată. Nu pe noi trebuie să ne întrebaţi. Noi ştim, dar e cam dur ceea ce vrem noi. Trebuie să-i întrebaţi pe cei care au iniţiat reforma.”

Europa Liberă: Dar ce puteţi dumneavoastră face?

Alexei Busuioc: „Nici nu vreau să mă expun.”

Europa Liberă: La Stăuceni primarul, domnule Sâtnic, are culoare politică?

Valentin Sâtnic: „Noi avem un slogan din 2007: în primărie ca în biserică. La noi în consiliu nu există fracţiuni, probabil, puţine primării sunt fără fracţiuni. Că eu sunt primar şi am candidat din partea Partidului Comuniştilor ştie toată republica şi nici nu ascund. Dar partidul este după orele de lucru.”

Europa Liberă: Există un ping-pong între dumneavoastră şi administraţia de mai sus?

Valentin Sâtnic: „Oficial nu există.”

Europa Liberă: Alexei Busuioc nu are culoare politică?

Alexei Busuioc: „Eu sunt fără de culoare. Da, culoarea mea politică este Capaclia.”

Europa Liberă: Aceasta vă avantajează?

Alexei Busuioc: „Şi da, şi nu.”

Europa Liberă: Unde da şi unde nu?

Alexei Busuioc: „Păi, mă avantajează în faţa satului care m-a ales, că eu nu mă uit nici la o culoare politică. Şi nu mă avantajează atunci când ajung la FISM, la tot felul de structuri care deţin finanţele, despre care noi şi vorbim acuma, despre descentralizare, ca să nu le mai aparţină finanţele. Dacă noi acuma scoatem cărămida aceasta financiară prin Legea privind finanţele publice locale – gata, sistemul se rupe total. Nimeni nu înţelege încă ce înseamnă aceasta.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, pe de o parte, ziceţi că parcă în domeniul legislativ câte ceva se încearcă să se facă. Pe de altă parte, tot aud aceste reproşuri ale dumneavoastră că chiar şi dacă se vorbeşte despre descentralizare mai degrabă se încearcă o centralizare excesivă. Unde e dreptatea?

Viorel Furdui: „Asta e şi paradoxal.”

Alexei Busuioc: „Acestea sunt zvâcniri.”

Viorel Furdui: „Deci guvernarea, de fapt, merge la anumiţi paşi în întâmpinare, dar paşi nesemnificativi în ceea ce priveşte o descentralizare reală.”

Europa Liberă: Poate nu cereţi suficient?

Viorel Furdui: „Această descentralizare, consolidarea autonomiei locale, administraţiei publice locale nu este văzută ca o prioritate.”

Alexei Busuioc: „Presa discută ce a zis Ghimpu, ce a zis cutare, ce a făcut acela, că are amantă cutare, că şi-a cumpărat casă acolo… Dar, după mine, ca primar, acestea sunt nişte măruntaie: Moldova nu este Chişinău.

Reala Moldovă e acolo jos, sunt primăriile. Că dacă n-am fi noi, primarii, foarte mulţi oameni disperaţi ar veni cu furcile aici la Chişinău. De fapt, acuma, în haosul acesta, noi, primarii conducem ţara.”

Europa Liberă: Dacă este această criză politică, vă daţi seama că prioritatea problemelor cu care se confruntă administraţia locală nu e văzută.

Alexei Busuioc: „Păi noi vrem să abordăm la nivel sistemic. Se bat aceştia de la Chişinău: au guvern, n-au guvern... Guvernările locale trebuie să meargă ca ceasul... Ele trebuie să aibă banii lor şi trebuie să-şi satisfacă necesităţile lor acolo, în teritorii. Ce au aceştia de la Chişinău de împărţit – treaba lor. Noi aceasta vrem, ca să nu depindem de culorile politice acestea de aici.”

Viorel Furdui: „Acum, posibil, ar fi şi momentul când ei ar trebui să se orienteze şi la administraţia publică locală şi la schimbările reale, pentru că una din priorităţile de bază ale acestei guvernări a fost descentralizarea puterii în stat. Una din cinci priorităţi de bază. Acuma o întrebare foarte simplă: ce s-a făcut pe domeniul acesta real?”

Europa Liberă: Domnule Sâtnic, în ce condiţii totuşi descentralizarea poate ajunge prioritate pentru actuala clasă politică din Republica Moldova?

Valentin Sâtnic: „Eu nu vreau să dau aşa apreciere. Eu vreau să fac un apel către guvernarea actuală, chiar şi viitoare: „Stimaţi guvernanţi, NOI v-am ales pe dumneavoastră, întoarceţi-vă cu faţa, fiindcă…”

Alexei Busuioc: „...va fi prea târziu pe urmă.”

Valentin Sâtnic: „Dacă vă folosiţi de noi numai în timpul alegerilor, vom ajungem şi noi cândva, în timpul alegerilor, şi o să vă reproşăm. Nu tindem nici eu, nici domnul Furdui, nu ştiu poate cineva vrea să devină prim-ministru, preşedinte al ţării, eu nu vreau…”

Viorel Furdul: „Nu, nu-mi trebuie.”

Valentin Sâtnic: „Fiecare primar este ales de peste 50 % din locuitori. Fiecare primar vrea ca localitatea sa să prospere, să fie frumoasă, să aibă cu ce se mândri. Oameni buni, nu cerem de la voi ajutor. Eu, de pildă, zic de comuna Stăuceni, nu cerem bani ajutor. Lăsaţi-ne în pace, noi singuri ne vom descurca.”

Alexei Busuioc: „Dar să ne daţi ce e al nostru.”

Valentin Sâtnic: „Aceasta e.”

Europa Liberă: În concluzie, ce mai puteţi face şi cine vă mai poate ajuta, decât cei care reprezintă administraţia publică locală?

Valentin Sâtnic: „Mai uşor de spus cine poate să nu ne încurce.”

Alexei Busuioc: „Doamnă Valentina, la Capaclia, demult nu se mai mizează pe nimeni. Dacă credeţi că la Capaclia se mai

La Capaclia în 2011

mizează pe guvern sau pe parlament şi aşa mai departe… Ne autoadministrăm singuri şi ieşim din toate problemele singuri, cum putem.

Pentru mine cel mai prioritar acuma este adoptarea Legii privind finanţele publice locale care este piatra de temelie a descentralizării, după care va începe o reformă reală. Noi la Capaclia o vom simţi cam în doi-trei ani. După adoptarea Legii, cam în 2-3, ani noi vom începe a o simţi, cred eu.”

Europa Liberă: Deci un impact pozitiv va avea?

Alexei Busuioc: „Da, da. Legea aceasta va contribui şi la o mai bună calitate a primarilor, pentru că va trebui să vină şi nişte primari inteligenţi.”

Europa Liberă: Mult mai bine pregătiţi pentru gestiona treburile unei localităţi, unei comune.

Alexei Busuioc: „Da, pentru a gestiona treburile unei comune. Deci aici va creşte şi calitatea primarilor.”

Valentin Sâtnic: „Referitor la primarii mai inteligenţi, mai bine pregătiţi...”

Europa Liberă: ...mai cu pricepere să gestioneze treburile unei comune.

Valentin Sâtnic: „Ca să vă angajaţi la lucru ca şofer simplu, trebuie să aveţi permis de conducere. Ca să candidezi la funcţia de primar, nici studii nu-ţi cere nimeni. Oameni buni, pe cine alegeţi? Ar trebui să fie nişte cerinţe. Persoana, în primul rând, ar trebui să cunoască Legea bugetului de stat. Dacă nu a avut experienţa de a conduce cât de cât un colectiv, de a forma un buget, cum mai departe să activeze?”

Viorel Furdui: „Pe 1 februarie, am demonstrat că putem fi uniţi şi putem să cerem ceea ce ne aparţine.”

Europa Liberă: Şi mai demonstraţi repetat?

Alexei Busuioc: „Nu este exclus.”

Viorel Furdui: „Şi eu cred că e posibil. Cred că trebuie să ne mai spunem cuvântul în continuare şi să punem presiune pe actorii şi factorii decizionali pentru că, din păcate, aşa e construit la noi sistemul că numai astfel se înţelege...”