Moscova se laudă că are la îndemînă antidotul pentru scutul american care va fi găzduit de România.
În România, ambasadorul Rusiei, Oleg Malghinov, critică din nou planul american de a instala un scut anti-rachetă în Europa. Elemente ale acestui scut vor fi amplasate în România. Mai multe de la Sabina Fati:
Doua declaratii complementare legate de viitorul scut antiracheta care va fi instalat in România au fost facute aproape simultan de importanti oficiali rusi care sugereaza ca Moscova isi continua piruetele exersate in perioada Razboiului Rece. Astfel in vreme ce ambasadorul rus la Bucuresti, Oleg Malghinov este diplomatic-amenintator si spune ca baza militara de la Deveselu, unde va fi amplasat scutul antibalistic ar putea deveni tinta, la Londra vicepremierul Dimitri Rogozin este mult mai transant.
„Fortele strategice ale Rusiei sint capabile sa penetreze scutul antiracheta al Statelor Unite, care nu mai reprezinta o amenintare la adresa Federatiei” potrivit declaratiilor facute de Rogozin in capitala Marii Britanii. In paralel ambasadorul rus la Bucuresti continua sa vorbeasca despre ingrijorarile Moscovei legate de acest proiect.
Este vorba despre scutul antiracheta proiectat de americani sa protejeze sud-estul Europei de un eventual atac iranian, numai ca Rusia se considera direct vizata de aceasta arma sofisticata, despre care militarii din România si Statele Unite argumenteaza ca e conceputa exclusiv in scopuri defensive.
Asadar, ambasadorul Malghinov sustine ca Moscova vrea in continuare sa obtina garantii ca viitorul scut antiracheta din România nu va fi indreptat impotriva arsenalului strategic si al fortelor militare ruse. Fara aceste garantii, crede ambasadorul rus din România, echilibrul va fi afectat, iar situatia ar deveni „de neacceptat” pentru Federatia Rusa.
Ambasadorul rus la Bucuresti pare sa nu fie la curent cu ultimele noutati de la Moscova, fiindca insista asupra amenintarii pe care o prezinta viitorul scut antiracheta si cere garantii din partea americanilor.
In schimb pentru vicepremierul, Dimitri Rogozin lucrurile par sa fie transate: „am solutionat problema penetrarii scutului antiracheta. Regretam ca Statele Unite isi irosesc banii cu apararea antiracheta si ne obliga si pe noi sa facem la fel. Scutul antiracheta nu reprezinta nimic pentru noi, este o cacealma”.
Asadar pentru reprezentantii guvernului de la Moscova scutul „nu reprezinta o amenintare militara, dar ramine o problema politica si economica”, potrivit explicatiilor date de Rogozin la Londra. In viziunea lui Moscova are deja un raspuns „intelept si simetric” in fata scutului antiracheta care va deveni functional in România pina in 2015.
Cele doua puncte de vedere ar putea sa nu fie contradictorii si sa faca parte dintr-un plan de comunicare mai complex. Altfel spus, Moscova se lauda ca are la indemina deja antidotul pentru scutul american care va fi gazduit de România, dar in acelasi timp ar vrea sa continue negocierile cu Statele Unite si NATO pentru a primi garantii ca scutul nu va fi indreptat impotriva Rusiei. In plus Moscova ar vrea sa fie cooptata in planul de aparare al NATO impotriva Iranului, dar conditiile pe care le-au pus liderii rusi, adica sa aiba acces direct la butonul de comanda al instalatiilor, a fost inacceptabil pentru sefii NATO.
Pentru ca rusii nu au reusit nici sa-i convinga pe americani sa le ofere garantii si nici sa fie primiti in structurile de comanda ale NATO, Moscova pare sa se intoarca la vechile strategii ale Razboiului Rece si ameninta cu cel mai extravagant program de reinarmare din istoria Rusiei.