Andrei Volentir: „întrevăd că acest sistem va permite coagularea spectrului politic în jurul a două-trei partide politice.”
E aproape decis că următoarele alegeri parlamentare vor avea loc în Republica Moldova după alte reguli, total diferite de cele de până acum. Jumătate din legiuitori vor ajunge în Parlament nu în garnitura unui partid, ci adunând în mod individual voturi dintr-o zonă anumită, aşa zisa circumscripţie electorală.
O schimbare menită să favorizeze – aşa cum consideră opoziţia comunistă - pe doar unii figuranţi de pe scena politică? Un exemplu de grijă a clasei politice pentru alegătorul, îndepărtat în condiţiile actuale de cel pe care l-a votat? Până se clarifică aceste lucruri, vom avea mai întâi o discuţie cu secretarul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir, cu care vom analiza partea tehnică a schimbării.
Europa Liberă: Parlamentul a votat ieri în primă lectură o lege care ar putea schimba din temelie sistemul electoral moldovenesc. Puţini îşi amintesc probabil că acest sistem, uninominal, s-a aplicat atunci când s-a votat primul parlament. Acum se propune o variantă mixtă, adică jumătate pe liste de partid, jumătate – nominal. De ce, din punctul Dumneavoastră de vedere, ar fi nevoie să se revină la să se revină la un sistem abandonat după prima testare în primii ani de independenţă moldovenească?
Andrei Volentir: „De regulă, sistemul mixt se aplică ca urmare a sistemului majoritar uninominal complet. Este ca o corecţie – 50% dintre mandate se distribuie într-o circumscripţie naţională, cu reprezentare proporţională pentru a corecta cumva şansele opoziţiei sau a partidelor mici. De regulă, în statele cu noi democraţii, s-a mers pe această cale – de la sistemul majoritar complet, s-a trecut la sistemul mixt. Acest pas era cumva logic la etapa anului 1994. Acum, însă, eu am careva rezerve, dar, bine, eu nu pot comenta acest nou sistem. El va fi cum va fi, noi îl vom implementa, vom găsi mijloace pentru asta.”
Europa Liberă: Probabil ar trebui să explicăm acum cetăţenilor cum va funcţiona noul sistem, care e aproape sigur că va fi votat. Din câte se poate vedea, grupurile parlamentare cu putere de decizie sunt hotărâte să-l aprobe.
Andrei Volentir: „Aşa este. Cum va funcţiona el? Secţiile de votare nu vor suferi modificări, alegătorii trebuie să stea liniştiţi, vor merge, ca de obicei, la aceleaşi secţii de votare, doar că se vor schimba un pic operaţiunile electorale. În loc de un buletin de vot, alegătorul va primi deja două buletine – unul pentru circumscripţia naţională, cu listele de candidaţi tradiţional întâlnite în alte alegeri, cu care deja sunt obişnuiţi alegătorii, iar celălalt buletin va fi valabil doar pentru circumscripţia din care face parte alegătorul respectiv. Deci, va cuprinde candidaţi nominali – fie desemnaţi de partide, fie candidaţi independenţi şi alegătorul va completa ambele buletine şi le va introduce în urna de vot.”
Europa Liberă: Şi în Parlament vor ajunge o dată nişte candidaţi care vor figura pe listele de partid şi a doua, un candidat pentru care va opta alegătorul.
Andrei Volentir: „Proiectul prevede posibilitatea unuia şi aceluiaşi candidat să candideze atât în circumscripţia uninominală, cât şi pe lista naţională de partid. Deci, acest proiect cumva dă o şansă dublă cetăţeanului de a fi ales. Este o parte pozitivă a acestui proiect, este un beneficiu. Practic, se oferă o şansă în plus de a fi ales, oricărui cetăţean.”
Europa Liberă: Dar dacă ne-am referi la deficienţele pe care poate le-aţi observat de pe acum, ce-aţi spune?
Andrei Volentir: „O mare carenţă pe care a observat-o, de altfel şi opoziţia, am urmărit ieri şedinţa în Parlament, pe bună dreptate este tratarea în mod egal a alegătorilor din stânga Nistrului cu cei din diasporă, din străinătate. Ambele aceste categorii de cetăţeni sunt puse pe picior de egalitate. Aceşti alegători vor avea un singur vot – vot pentru lista de candidaţi naţională. Ei vor vota doar în circumscripţia naţională, nu şi în circumscripţiile uninominale locale, iar acest lucru vine să atingă, cumva, caracterul egal al votului. Or, potrivit Constituţiei, articolul 38 spune că dreptul la vot se exprimă prin sufragiu universal, egal, secret, liber exprimat şi direct.”
Europa Liberă: Este o scăpare, sau nu se poate organiza altfel?
Andrei Volentir: „Eu înţeleg că este o măsură excepţională. În proiectul de lege aşa şi se menţionează, că până la rezolvarea definitivă a cazului transnistrean, cetăţenii din această regiune vor vota în partea dreaptă a Nistrului, dar numai pentru circumscripţia naţională. Deci, legiuitorul nu ne oferă posibilitatea să creăm circumscripţii uninominale în teritoriile din stânga Nistrului.”
Europa Liberă: Credeţi că ar trebui să se revină la această prevedere?
Andrei Volentir: „Eu cred că ar fi mai oportun de a crea circumscripţiile uninominale de-a lungul râului Nistru, astfel încât să cuprindă în ele şi cetăţeni din dreapta Nistrului şi cetăţeni din stânga Nistrului. De pe ambele maluri, pe cetăţenii care domiciliază în raza acestei circumscripţii.”
Europa Liberă: În diasporă?
Andrei Volentir: „În diasporă, de regulă, statele care practică asemenea sisteme, creează o circumscripţie uninominală special pentru cei din disporă, indiferent de numărul alegătorilor.”
Europa Liberă: Domnule Volentir, în ce măsură împărtăşiţi punctul de vedere al celora care zic că lucrurile se complică cu acest sistem mixt. Am văzut cum liberalii dădeau ieri în parlament exemplul României, Georgiei şi ziceau că acolo lucrurile s-au complicat enorm după implementarea unor sisteme similare.
Andrei Volentir: „În cazul României, eu aş împărtăşi îngrijorarea, dar nu este cazul nostru. Acest proiect de lege eu l-am analizat cu atenţie, diferă radical de cel românesc, în România, într-adevăr, sistemul este foarte complicat. Acolo, candidatul care este ales în circumscripţia uninominală este dependent direct de şansele partidului la nivel naţional. Dacă partidul nu trece pragul la nivel naţional, practic, şansele lui de a fi ales se ruinează imediat. Chiar dacă a fost votat de majoritatea absolută a cetăţenilor din circumscripţia dată.
La noi acest lucru nu este văzut, sistemul propus de deputaţi spre votare în zilele acestea este foarte asemănător cu sistemul unguresc. El nu este aşa de complicat, eu nu văd temeri din acest punct de vedere, el din punct de vedere tehnic se implementează uşor. Din punct de vedere practic, pentru cetăţeni, într-un singur scrutin probabil vor fi însuşite operaţiunile şi nu văd riscuri ca cetăţenii să nu înţeleagă.”
Europa Liberă: Unii zic că ar putea dubla costurile unui scrutin electoral.
Andrei Volentir: „Sunt sceptic. Eu împărtăşesc anumite viziuni că vor creşte costurile, dar nu sunt de a cord că ele se vor dubla. La cifrele zilei de astăzi, noi am calculat bugetul electoral pentru anul 2014, când vin următoarele alegeri ordinare – pentru acest scrutin sunt planificate 60 milioane. Noi, de regulă, planificăm la maximum posibil, dar mai facem şi economii. Deci, 60 milioane ar costa un scrutin electoral potrivit sistemului care este încă în vigoare.
Însă, cu aceste schimbări, primele calcule arată că s-ar adăuga încă circa 15 milioane lei, fără a ţine cont de eventualele cheltuieli legate de posibilitatea desfăşurării turului 2 în unele circumscripţii, pentru că nu în toate circumscripţiile electorale uninominale candidaţii vor câştiga din prima. Practica arată că la funcţia de primar, de pildă, noi avem cam jumătate din mandate disputate în turul 2.”
Europa Liberă: Din punctul Dumneavoastră de vedere, se pot complica procedurile de formare ale unei majorităţi după scrutin, dacă, sigur, excludem tocmelile şi înţelegerile nu tocmai ortodoxe?
Andrei Volentir: „Ştiţi, eu am fost lector universitar, am predat unele discipline înrudite şi acum vă spun nu ca secretar al CEC, vă spun ca cercetător. Eu întrevăd că acest sistem va permite coagularea spectrului politic în jurul a două-trei partide politice. Sistemul pluripartidist se va reduce la câţiva poli politici şi eu nu văd careva riscuri de fragmentări excesive în parlament a fracţiunilor.”
Europa Liberă: Dar pe liberali i-am auzit, de exemplu, spunând că în ţări sărace precum e Republica Moldova, un astfel de sistem ar putea favoriza partidele cu bani şi de asta, altminteri, ei nici nu au votat acest proiect.
Andrei Volentir: „Da, eu am auzit ieri comparaţii şi cu Găgăuzia, cu cazul Găgăuziei din anul trecut când au fost alegerile în Adunarea Populară. Nu pot împărtăşi asemenea viziuni pentru că situaţia este diferită. În Găgăuzia, un mandat revine la 5000 alegători. 5000 alegători nu sunt 54.000 alegători, câţi vor reveni la un mandat de deputat în circumscripţiile uninominale. Deci, cu cât este mai mare circumscripţia, cu atât e mai complicat să corupi alegătorii, şansele de a cumpăra atâtea voturi sunt mai mici.”
Europa Liberă: Trebuie probabil să facem aici o explicaţie: cazul Găgăuziei era invocat în contextul în care cineva reproşa Partidului Democrat că nu au avut prea mare scor electoral acolo, dar acum au majoritatea în mai multe organe de conducere.
Andrei Volentir: „Da. Şi cei care afirmă că ar putea fi cazuri de corupţie ar trebui să admită şi să recunoască faptul că şi mandatele de primar sunt disputate potrivit aceleiaşi reguli uninominale, după vot majoritar uninominal şi partidele care invocă astfel de argumente ar trebui să-şi asume şi careva critici asupra lor pentru că aceste partide au şi o mulţime de primari prin ţară. Asta înseamnă că aceste mandate cumva au fost obţinute prin aceleaşi metode.
Eu înţeleg, acestea sunt argumente politice. Ele pot fi lansate cu diferite ocazii, dar când vorbim din punct de vedere tehnic, eu nu văd riscuri pentru acest sistem. Practica arată că în mai multe ţări aceste sisteme au fost aplicate după ce ţara a avut un sistem majoritar obişnuit.”