Numărul indecişilor este de asemenea foarte mare: 35% din moldoveni declară că nu ştiu dacă şi cu cine ar vota, dacă ar fi alegeri generale duminica viitoare.
84% din populaţie crede că Republica Moldova merge într-o direcţie greşită, arată ultimul Barometrul de Opinie Publică, dat astăzi publicităţii. Un record, de la lansarea BOP-ului. Numărul indecişilor este de asemenea foarte mare: 35% din moldoveni declară că nu ştiu dacă şi cu cine ar vota, dacă ar fi alegeri generale duminica viitoare. Remarcabile sunt şi fluctuaţiile intervenite în cota de popularitate a partidelor şi politicienilor, relatează Liliana Barbăroşie:
Surpriza absolută a noului sondaj de opinie este, la părerea autorilor, că după mai mulţi ani în care încrederea în partidele din fosta AIE era parcă încremenită, acum, ratingul acestor partide este într-o scădere dramatică. Doar 46 la sută din respondenţii decişi şi-ar da votul pentru aceste formaţiuni politice, adică mult sub nivelul necesar pentru crearea unei majorităţi.
Cei mai mulţi, aproape 20 la sută, ar vota pentru liberal-democraţi, 16 la sută – pentru liberalii şi 11 la sută - pentru democraţi.
A crescut, în schimb, ratingul comuniştilor, pentru care, dacă îi excludem pe indecişi, şi-ar da votul 50 la sută din respondenţi. La fel în creştere e şi popularitatea liderului lor, Vladimir Voronin.
Prăbuşirea popularităţii liderului liberal-democrat, Vlad Filat, este o altă surpriză care se poate remarca. De la un rating de 19 la sută în sondajul de toamna trecută, fostul premier demis cu aportul foştilor săi aliaţi democraţi a ajuns la doar 9 procente. Pentru că i-ar fi atribuite aproape exclusiv insuccesele guvernării, este explicaţia autorilor, printre ei Victor Ciobanu:
„La noi toată guvernarea este personalizată. Dacă erau succese, se crede că toată alianţa a contribuit. Acum, dacă sunt insuccese, toate oalele s-au spart în capul premierului şi asta se reflectă în ratingul său”.
Rivalul său democrat, Vlad Plahotniuc, este lider al neîncrederii populaţiei. În jur de 86 la sută din respondenţii sondajului au spus că nu au încredere în această personalitate politică. Un alt record de neîncredere l-au bătut partidele politice în general. În contradicţie cu biserica şi mass-media, primele în topul încrederii, partidele stau în coada clasamentului. Viaţa politică şi calitatea drumurilor sunt două mari nemulţumiri pe care le atestă sondajul printre cetăţeni, iar viitorul copiilor şi preţurile – două îngrijorări de top ale acestora.
Un record absolut înregistrează numărul respondenţilor nemulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă Moldova, 84 la sută. Fiecare al treilea dintre ei cred că soluţia este schimbarea conducătorilor.
Chestionarul a fost desfăşurat la mijlocul lunii aprilie, adică după demiterea premierului şi înainte de adoptarea în parlament a legii votului mixt.
Pot fi însă proiectate aceste rezultate pe un scrutin mixt, uninominal şi pe liste? Iată un răspuns al directorului Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie:
„Ceea ce putem spune este că pe liste de partid asta se va întâmpla. Din cele 51 de locuri în parlament care vor fi alese pe liste electorale, distribuţia va fi aproximativ aceasta. Celelalte 50 - vor decide candidaţii care vor candida, fie pe liste de partide, fie independenţi. ”
Autorii cercetării nu exclud că tocmai scorurile nefavorabile fostelor partide majoritare, surprinse probabil şi de sondaje interne, le-ar fi determinat pe acestea să modifice din temelie modul de scrutin pentru alegerile viitoare. Dar tot ei spun că partidele îşi fac iluzii dacă cred că noul tip de scrutin ar putea schimba prea multe, dat fiind numărul redus de personalităţi din partide cunoscute la nivel local.
Surpriza absolută a noului sondaj de opinie este, la părerea autorilor, că după mai mulţi ani în care încrederea în partidele din fosta AIE era parcă încremenită, acum, ratingul acestor partide este într-o scădere dramatică. Doar 46 la sută din respondenţii decişi şi-ar da votul pentru aceste formaţiuni politice, adică mult sub nivelul necesar pentru crearea unei majorităţi.
Cei mai mulţi, aproape 20 la sută, ar vota pentru liberal-democraţi, 16 la sută – pentru liberalii şi 11 la sută - pentru democraţi.
A crescut, în schimb, ratingul comuniştilor, pentru care, dacă îi excludem pe indecişi, şi-ar da votul 50 la sută din respondenţi. La fel în creştere e şi popularitatea liderului lor, Vladimir Voronin.
Arcadie Barbăroşie, Viorel Cibotaru, Igor Boţan (de la stânga la dreapta)
„Viitoarele alegeri, fie ele anticipate acum, vor fi câştigate de PCRM fără nici o discuţie. Cât de mult? Asta e o întrebare,” a comentat rezultatele cercetării coordonatorul sondajului, Viorel Cibotaru, director al Institutului European de Studii Politice.Prăbuşirea popularităţii liderului liberal-democrat, Vlad Filat, este o altă surpriză care se poate remarca. De la un rating de 19 la sută în sondajul de toamna trecută, fostul premier demis cu aportul foştilor săi aliaţi democraţi a ajuns la doar 9 procente. Pentru că i-ar fi atribuite aproape exclusiv insuccesele guvernării, este explicaţia autorilor, printre ei Victor Ciobanu:
„La noi toată guvernarea este personalizată. Dacă erau succese, se crede că toată alianţa a contribuit. Acum, dacă sunt insuccese, toate oalele s-au spart în capul premierului şi asta se reflectă în ratingul său”.
Rivalul său democrat, Vlad Plahotniuc, este lider al neîncrederii populaţiei. În jur de 86 la sută din respondenţii sondajului au spus că nu au încredere în această personalitate politică. Un alt record de neîncredere l-au bătut partidele politice în general. În contradicţie cu biserica şi mass-media, primele în topul încrederii, partidele stau în coada clasamentului. Viaţa politică şi calitatea drumurilor sunt două mari nemulţumiri pe care le atestă sondajul printre cetăţeni, iar viitorul copiilor şi preţurile – două îngrijorări de top ale acestora.
Un record absolut înregistrează numărul respondenţilor nemulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă Moldova, 84 la sută. Fiecare al treilea dintre ei cred că soluţia este schimbarea conducătorilor.
Pot fi însă proiectate aceste rezultate pe un scrutin mixt, uninominal şi pe liste? Iată un răspuns al directorului Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie:
„Ceea ce putem spune este că pe liste de partid asta se va întâmpla. Din cele 51 de locuri în parlament care vor fi alese pe liste electorale, distribuţia va fi aproximativ aceasta. Celelalte 50 - vor decide candidaţii care vor candida, fie pe liste de partide, fie independenţi. ”
Autorii cercetării nu exclud că tocmai scorurile nefavorabile fostelor partide majoritare, surprinse probabil şi de sondaje interne, le-ar fi determinat pe acestea să modifice din temelie modul de scrutin pentru alegerile viitoare. Dar tot ei spun că partidele îşi fac iluzii dacă cred că noul tip de scrutin ar putea schimba prea multe, dat fiind numărul redus de personalităţi din partide cunoscute la nivel local.