Analiștii spun că gestul face parte din ofensiva pro-europeană a Belgradului.
Serbia este în plină ofensivă diplomatică faţă de vecini dar „adresantul” principal se află la Bruxelles. După ce săptămâna trecută a acceptat să recunoască autoritatea administraţiei kosovare, acum preşedintele Tomislav Nikolici şi-a cerut scuze pentru masacrul de la Srebrenica, cea mai gravă crimă în masă produsă în Europa după al doilea război mondial. Mai multe dela Ileana Giurchescu.
Într-un interviu înregistrat pentru televiziunea din Bosnia Herţegovina, președintele Tomislav Nicolici şi-a cerut scuze „în genunchi” pentru masacrul de la Srebrenița, comis de trupele sârbe în timpul războiului de secesiune
din fosta Iugoslavie. Au fost ucişi atunci 8000 de bărbaţi şi tineri musulmani.
Masacrul a avut loc în 1995, puţin înainte de încheierea războiului civil început în 1993, în care au fos uciși peste 100.000 de oameni, și care s-a soldat cu dizolvarea Iugoslaviei.
După ce a fost ales în mai anul trecut, Nikolici a refuzat categoric să admită că ar fi fost vorba de un genocid. Iar când a venit momentul comemorării crimei de la Srebrenica, preşedintele sârb şi-a cerut scuze pentru „crimele comise în timpul anilor de război”, evitând orice referire directă la Srebrenica.
Acum însă, Nikolici, în fragmente din interviul care va fi difuzat luna viitoare de televiziunea bosniacă, îşi cere scuze „în genunchi pentru crimele comise de orice individ în numele statului sau al poporului nostru”.
Munica Subasic, lidera grupului Mamele din Srebrenița a declarat însă ziarului britanic „Independent” că scuzele nu sunt suficiente:
„Nu avem nevoie ca cineva să îngenuncheze, vrem ca preşedintele Serbiei să recunoască faptul că este vorba de genocid”.
Pentru Vesna Pesic, analist politic şi fostă membră a opoziţiei, preşedintele a făcut un gest bine venit care ar putea prevesti revenirea treptată la normalitate.
Declaraţia preşedintelui sârb se înscrie într-o serie de „premiere” diplomatice, începută desigur cu semnarea acordului de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, săptămâna trecută. În urma căruia, Comisia europeană a decis să recomande la vară stabilirea unei date pentru începerea negocierilor cu Serbia privind aderarea la Uniunea Europeană. Kosovo, pe de altă parte, poate spera la un acord de asociere cu Uniunea Europeană.
Cu câteva zile în urmă a avut loc şi prima vizită a unui preşedinte al Bosniei Herţegovina, Bakir Izetbegovic, în Serbia. Iar acum, declaraţia preşedintelui Nikolici a fost salutată şi de ministrul de externe kosovar Enver Hoxja
„Tot ce s-a întâmplat în ultimele zile este rezultatul presiunilor europene” – crede analistul sârb Djordje Vukadinovic, citat de cotidianul Independent. În timp ce revista „Economist” subliniază că „normalizarea” relaţiilor Serbiei cu vecinii demonstrează că perspectiva aderării la Uniunea Europeană este încă un argument convingător.