Actorul popular dintr-un serial poliţist TV, Horst Tappert, a fost membru al batalioanelor Waffen SS. Televiziunea olandeză nu mai difuzează filmul, extremişti ucrainieni omagiază combatanţii din SS.
Milioane de telespectatori din 102 ţări cunosc acest generic al serialului „Derrick”, difuzat iniţial de către programul 2 al televiziunii publice germane - ZDF. Primul episod a fost difuzat în octombrie 1974, ultimul, cel de-al 281-lea, în 1998.
Comisarul Derrick, interpretat de actorul Horst Tappert (1923-2008), devenise pentru milioanele de telespectatori - inclusiv din fostele ţări comuniste ca Ungaria sau Iugoslavia - sinonimul poliţistului bun, inimos, amical şi zîmbitor, un adevărat gentleman cu pistolul ascuns sub jacheta impecabil călcată, şi-n acelaşi timp neînduplecat atunci cînd era vorba să descopere infractori.
Ziarul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung” a publicat vineri un articol în care se afirmă că Horst Tappert a fost înrolat în batalioanele Waffen-SS, şi anume în brigada de tanchişti „Totenkopf” (cap de mort; craniul fusese şi simbolul trupelor SS care se aflau sub comanda directă a lui Heinrich Himmler).
Ştirea despre trecutul necunoscut al acestui Sherlok Holmes german a fost preluată imediat de agenţiile de presă şi publicată în numeroase ziare din străinătate. Inclusiv în presa olandeză, unde a provocat un adevărat şoc. Asta din cauza faptului că în momentul de faţă postul de televiziune olandez „Max” transmite îndrăgitul serial „Derrick”, care se bucură de o popularitate deosebită în această ţară.
Reacţia nu s-a lăsat aşteptată. Difuzarea filmului a fost stopată imediat. Nu pentru că ar conţine elemente politice sau pro-naziste, ci pentru că actorul Tappert niciodată nu a pomenit de apartenenţa sa la o organizaţie considerată criminală.
În autobiografia sa, publicată în 1998 sub titlul „Derrick şi eu. Cele două vieţi ale mele” (Derrick und ich – Meine zwei Leben, Heyne, München 1998) nu face nici o aluzie la episodul SS. Într-un interviu, el a declarat, mai tîrziu, că în război ar fi fost un simplu sanitar şi că ar fi căzut prizonier. Deci nimic despre înrolarea sa în Waffen-SS, în 1943, şi participarea brigăzii sale în luptele din Ucraina – despre care vorbeşte istoricul Jan Erik Schulte într-un interviu din „Spiegel-online”.
Între istorici există un consens în ceea ce priveşte calificarea SS-ului ca o organizaţie criminală, fiind considerată o trupă nazistă fanatică, implicată în nenumărate acţiuni de reprimare.
Neonaziști la Lviv
În SS erau primiţi la început doar persoane care corespundeau concepţiilor nazist-rasiale. În Waffen-SS au fost admişi şi înrolaţi după începerea războiului şi alte categorii de persoane, inclusiv voluntari din ţările baltice, România, Ucraina, Ungaria sau Iugoslavia, criteriile de selecţie pentru Waffen-SS nefiind aceleaşi ca şi în cazul încadrării în SS.Cert este că şi batalioanele de voluntari străini din Waffen-SS au fost implicate în crime de război şi au participat la uciderea evreilor din lagărele de concentrare. Potrivit unei sentinţe dată la Nürnberg, însă, simpla apartenenţă la Waffen-SS nu constituie un delict ca şi în cazul apartenenţei la SS, considerată în totalitate drept o organizaţie criminală.
La demonstrația de la Lviv
În cîteva ţări est-europene, ca de pildă în statele baltice, Ungaria şi Ucraina s-a creat în ultimii ani un adevărat cult pentru luptătorii autohtoni din Waffen-SS. La iniţiativa unor organizaţii extremiste de dreapta (ca „Uniunea Pan-ucrainiană, Svoboda”), duminică a avut loc la Lviv o manifestaţie în amintirea ucrainienilor din divizia Waffen-SS „Galiţia”. Despre acest „eveniment”, la care au participat şi naţionalişti din Rusia şi Lituania, au relatat imediat mai multe publicaţii extremiste europene, inclusiv cele din România.