În marginea Conferinței internaționale privind apărarea antirachetă de la București.
Reducerile bugetare din Statele Unite îi preocupă pe unii din aliații lor militari. România, de exemplu, s-a temut ca scăderea cheltuielilor să nu afecteze planul Statelor Unite de a amplasa pe teritoriul ei elemente ale scutului antirachetă. Washingtonul a dat însă asigurări Bucureștiului, așa cum veți auzi în relatarea Sabinei Fati.
„Statele Unite apreciază rolul-cheie jucat de România in NATO” i-a spus Frank Rose, din cabinetul ministrului Apărării de la Washington, lui Bogdan Aurescu, secretar de stat la ministerul român de Externe. „Le multumesc in mod deosebit colegilor români pentru felul in care s-au impus in cadrul Aliantei Nord Atalntice” a mai adaugat reprezentantul Pentagonului, care se afla la Bucuresti pentru Conferinta internationala privind apararea antiracheta, (care se desfasoara intre 30 aprilie-3 mai), organizată sub umbrela Asociatiei Aeronautice si Aerospatiale Franceze.
Cei doi oficiali au discutat mai ales despre evolutia bazei militare din sudul României, care ar urma sa gazduiasca scutul american antiracheta. Pe fondul informatiilor aparute in presa internationala, potrivit carora bugetul de aparare al Statelor Unite n-ar mai permite finantarea scutului antiracheta din România, Washingtonul a dat o serie de asigurari ca proiectul va continua.
Lucrurile s-au complicat oarecum după negocierile bilaterale ruso-americane, in urma carora Statele Unite au declarat ca renunta la asa numita faza a 4-a a sistemului anti-racheta din Europa, care presupune interceptori foarte sofisticati (Standard Missile 3IIB). Acestia fusesera insa prevazuti initial, potrivit unor surse, atit pentru România, cit si pentru Polonia, insa in cele din urma fusesera alocati doar Warsoviei. Cu cit sint mai avansate aceste rachete interceptoare cu atit pot apara o suprafata mai mare impotriva eventualelor rachete balistice cu capete nucleare care ar putea fi lansate, de pilda, dinspre Iran.
Apararea Antiracheta din Europa (Abordarea Adaptivă in Etape privind Apararea Antiracheta din Europa - EPAA) prevedea patru faze si ar fi urmat sa fie o investitie americana, preluata si intretinuta ulterior de NATO. Statele Unite mentin in acest moment doar trei faze, care vor fi asigurate de România si Polonia.
Pe de alta parte rusii, care cereau asigurari scrise din partea partii americane ca scutul din România va fi folosit doar in scopuri defensive, par deocamdata multumiti ca Statele Unite au renuntat la faza a patra de amplasare a rachetelor interceptoare din Polonia. Washingtonul a declarat, insa, ca aceasta decizie a fost luata pe baza unor probleme tehnice si de buget, nu ca un raspuns la ingrijorarile Rusiei.
La discutia care tocmai a avut loc intre reprezentantul Pentagonului si diplomatul român, Frank Rose a reconfirmat faptul ca angajamentul Statelor Unite ramine ferm pentru fazele 1, 2 si 3 ale Apararii Antiracheta din Europa (EPAA) si ca baza de la Deveselu va deveni operationala din 2015.
România a semnat in 2011 Acordul privind instalarea unui scut american antiracheta in tara, iar presedintele Traian Basescu a precizat ca prin acest scut intreaga Europa de Sud-Est este protejata de orice atac balistic.