Între protestele ortodocșilor și lipsa Consiliului Nediscriminare.
Mitropolia Moldovei şi a Chişinăului a reluat duminică protestele împotriva clauzelor străine, din punctul de vedere al clerului, tradiţiilor moldoveneşti din legea antidiscriminării şi a început colectarea semnăturilor de la enoriaşi pentru anularea acestui act normativ.
Recent şi deputaţii socialişti au înaintat un proiect de lege de abrogare a documentului.
Şi unii şi alţii îşi manifestă dezacordul cu prevederile care asigură protecţia drepturilor minorităţilor sexuale. Reprezentanţii minorităţilor sexuale, susţinuţi de societatea civilă şi reprezentanţi ai corpului diplomatic, au reuşit să desfăşoare, tot duminică, în ciuda opoziţiei puternice din partea clericilor şi enoriaţilor, un marş de scurtă durată, dar fără incidente, pe una din străzile Chişinăului.
Directoarea executivă a Coaliţiei Antidiscriminare, Ana Furtună, este de părere că protestele împotriva Legii privind egalitatea de şanse au escaladat pe fondul crizei politice din Parlament şi în cazul în care se schimbă raportul de forţe va apărea pericolul ca să se revină cu intervenţii la legea antidiscriminare:
„Din cauza situaţiei politice s-ar putea ca guvernarea să se încline şi vectorul de integrare europeană să nu mai fie unul important şi în acest context Biserica ar putea să facă presiuni mi mari ca această lege să fie anulată. Eu sper că societatea civilă va lupta ca această lege să fie implementată şi odată numit Consiliul Nedescriminare, se va merge pe amendamente pentru îmbunătăţirea acesteea. Partea bună este că avem susţinere internaţională, diplomaţi şi europarlamentari sunt de partea societăţii civile în acest sens. Marşul de ieri, deşi a avut o opoziţie puternică din partea Bisericii, totuşi a avut loc, ceea ce constituie un precedent bun. Sper ca odată cu funcţionarea Consiliului Nedescriminare, lucrurile se vor schimba în bine”.
Totuşi, directoarea Coaliţiei Antidiscriminare recunoaşte că oamenii nu sunt suficient de informaţi privitor la drepturile pe care le asigură legea antidiscriminare şi nu fac uz de ea, pentru a-şi apăra drepturile. În acest sens, spune Ana Furtună, societatea civilă, dar şi instituţiile statului, deopotrivă, trebuie să lucreze mai mult la promovarea legii, aplicarea ei, astfel încât cetăţeni să înţeleagă că legea e şi pentru pensionari, şomeri, femei, copii, persoane cu dizabilităţi care sunt puşi în situaţie de inferioritate faţă de alţi cetăţeni:
„Partea bună e că legea privind egalitatea de şanse a fost deja utilizată în procese de judecată de avocata Doina-Ioana Străisteanu şi este deja un câstig de cauza pe criteriul de orientare sexuală, ceea ce înseamnă că Legea privind asigurarea egalităţii funcţionează. Avem nevoie şi de implicarea Guvernului, ministerelor. Un rol deosebit l-ar avea Ministerul Educatieii. Să încercăm să adaptăm curriculul şcolar, pe cât e posibil, ca să fie educaţi elevii şi viitoarele generaţii în spiritul drepturilor omului. Să înţeleagă că asta-i la nivel de drepturi ale omului şi nu la nivel de criterii specifice - gen, rasă, orientare sexuală şi altele. De exemplu, ce s-a întâmplat şi ieri, eu am fost de cealaltă parte şi am vîzut mulţi oponenţi foarte înrăiţi, dar habar nu aveau de ce se află acolo. Din păcate, se profită la nivel de regiune, sate, când preoţii îşi iau atribuţii nespecifice lor şi dezinformează populaţia”.
Deputata democrată Stela Jantuan, care este şi preşedinta Comisiei pentru selectarea membrilor Consiliului Neduscriminare, califică acţiunile forţelor politice care insistă asupra anulării legii antidiscriminare, drept acţiuni electorale, prin care electoratul, spune ea, este manipulat :
„Acest risc există doar în cazul în care va veni o majoritate parlamentară care acum optează pentru abrogarea legii, dar nici atunci nu cred că se va proceda, pentru că acesta este un angajament în faţa forurilor europene şi nu le va fi convenabil din punct de veder politic. Ei folosesc aceasta doar în scopuri electorale, să facă puţină zarvă. Ei au redus această legea doar la minorităţile sexuale. Însă legea protejează 17 categorii de populaţie şi este singurul mecanism care poate proteja drepturile omului în situaţii de discriminare. Legea funcţionează, există cazuri de judecată. La Edineţ un profesor a dat în judecată anume în baza acestei legi”.
Experta antidiscriminare din România, Romaniţa Iordache, care monitorizează procesul de statuare a legislaţiei antidiscriminare în R.Moldova, se arată nedumerită că aici se pune accentul pe excluderea orientării sexuale şi susţine că aceasta ar fi o pistă falsă, care nu ar aduce dividende politice pe termen lung niciuneia dintre formaţiunile politice:
„În România nu au existat reacţii de respingere la includerea orientării sexuale în lege, iar în ultimii ani există un număr constant de plângeri reale, şi asta ne indică faptul că a fost nevoie de includerea acestei prevederi în lege, altfel ei nu ar fi fost protejaţi. Protecţia trebuie să fie pentru toţi, indiferent dacă ne plac sau nu. Pentru mine, de fapt, asta este foarte trist pentru că urmăresc de 4-5 ani discuţiile din Republica Moldova şi mi se pare interesant de văzut cum evoluează în două societăţi atât de apropiate concepte similare. Şi mă surprinde focusul acesta pe orientarea sexuală, pentru că în Moldova sunt probleme mari legate de copii instituţionalizaţi, de persoanele cu dizabilităţi, persoanele vârstnice şi probleme legate de discriminarea cele cu venituri mici. Şi atunci a transforma focusul pe legea antidiscriminare numai pentru homosexuali, mi se pare o ţintă falsă”.
La părerea mai multor experţi, aplicarea Legii privind egalitatea şanselor, în vigoare din mai 2012, ar putea fi impulsionată dacă şi-ar începe activitatea Consiliul nedescriminare. Formarea consiliului însă trenează de jumătate de an, în Parlament, şi, se pare, va împărtăşi soarta Comisiei de Integritate, care şi-a început activitatea cu mai mult de un an întârziere.