Să tragem concluziile, să ne fixăm priorităţile...

Noul președinte al Parlamentului a răspuns astăzi întrebărilor Europei Libere, formulate de Valentina Ursu:

Europa Liberă: De ce e nevoie astăzi să consfinţiţi într-o lege crearea unei coaliţii majoritare?

Igor Corman: „Noi am discutat acest subiect în cadrul negocierilor – pe care le-am purtat până la crearea coaliţiei de guvernare – pe lângă multe alte aspecte, legate de funcţionalitatea guvernului, fiindcă scopul nostru de bază a fost cum să avem un guvern cât mai eficient. Dar ne-am gândit foarte mult şi la mecanismele care ar asigura o bună funcţionare, per ansamblu, a coaliţiei de guvernare şi la nivel de Parlament, şi în relaţia cu guvernul, şi cum să asigurăm o cât mai bună comunicare în cadrul Alianţei. Noi, de fapt, am formulat toate aceste principii în acordul de constituire a coaliţiei de guvernare care este, de fapt, un angajament politic. Dar a venit şi ideea, de fapt, nu este una nouă, ca să creăm şi baza juridică.”

Europa Liberă: Bine, dar ea va fi valabilă şi pentru alte coaliţii?

Igor Corman: „Exact, un proiect de lege, de fapt, există, nu am ajuns în cadrul negocierilor la varianta finală, colegii noştri liberal-democraţi ne-au spus că, în mare, sunt de acord cu multe aspecte din acest proiect de lege. Şi ne-am înţeles, este stipulat şi în acord, ca, în viitorul cel mai apropiat, să dezbatem acest proiect de lege în Parlament, să adoptăm, să avem o astfel de lege. Se mai studiază încă şi practica altor ţări.

Interesul nostru este ca acest angajament politic să aibă şi o bază juridică, să existe un mecanism şi din punct de vedere juridic, astfel încât, într-adevăr, să nu mai ajungem în astfel de crize politice. Vă dau doar două exemple: ceea ce s-a întâmplat la 13 februarie, când un partener a ieşit din acord şi nu era clar ce se întâmplă mai departe sau ce a fost la 3 mai, atunci când a avut loc un vot comun împreună cu opoziţia. Sigur că proiectele de legi care sunt înaintate de opoziţie, în cazul în care sunt bune, sunt benefice, ele pot fi sprijinite, dar trebuie să existe în cadrul coaliţiei o înţelegere ca să fie sprijinite astfel de legi.

Deci aceste două lucruri foarte importante: menţinerea, ieşirea şi ce se întâmplă mai apoi cu coaliţia şi al doilea lucru: relaţia cu opoziţia. Sunt două momente foarte importante. Cred că şi pentru viitorul ţării este un proiect important. Cred că, în viitorul apropiat, nu vom mai avea guvernări monocolore. Este, pe de o parte, bine pentru dezvoltarea democratică a ţării. Dar, pe de altă parte, apar şi anumite riscuri.”

Europa Liberă: Dar se pare că neîncrederea între parteneri care a planat pe parcursul timpului v-a şi făcut să ajungeţi la un compromis de a elabora şi o asemenea lege.

Igor Corman: „Peste tot nu este uşor de guvernat în coaliţii. Eu îmi amintesc foarte bine situaţia din Germania chiar, o ţară cu tradiţii, o ţară civilizată, dar şi acolo se guvernează greu, chiar între partenerii care tradiţional se consideră cei mai buni, între creştini-democraţi şi liberali. Ce să mai spunem despre ţara noastră, unde practic nu avem experienţa de guvernare în astfel de alianţe. Lipsa acestei experienţe, pe de o parte, şi conjunctura neprielnică, pe de altă parte – mă refer aci la prevederile constituţionale, nealegerea preşedintelui, riscul alegerilor anticipate – toate aceste lucruri ne-au adus în această criză. Şi clasa politică eu sper că devine mai matură, trage concluziile. Dar trebuie să asigurăm şi anumite mecanisme care, cel puţin, vor crea un cadru mai bun. Fiindcă să excluzi toate riscurile din start, 100%, este practic imposibil.”

Europa Liberă: Oponenţii se vor întreba: aţi promis şi o lege şi pentru opoziţie. De ce, mai întâi, legea despre coaliţie şi cea despre opoziţie mai aşteaptă?

Igor Corman: „Noi, cei care am creat coaliţia de guvernare, avem interesul să funcţioneze această coaliţie, această majoritate. De aceea este prioritară, într-un fel, dar, dacă ne referim la o lege privind opoziţia, discuţiile au fost începute încă anul trecut. Şi preşedintele ţării, domnul Timofti, într-un fel, şi-a luat angajamentul să vină cu o propunere în acest fel. Cred că este bine, fiindcă preşedintele este oricum deasupra partidelor politice, trebuie să fie o figură neutră şi atunci poate o astfel de iniţiativă ar fi una care mai puţin lasă de bănuit.

Drept că am auzit şi reacţia comuniştilor că nu au ei nevoie de astfel de legi. Colegii noştri, apropo, din fracţiunea Partidului Democrat, tot au venit cu un proiect de lege, cu o iniţiativă. Deci, sunt mai multe încercări. Acum este important ca toate împreună să ducă la apariţia unei legi bune. Aici experienţă este destulă.

Am fost anul trecut în Lituania, am văzut ce experienţă bună au. Opoziţia chiar, o dată în lună, o zi întreagă, în cadrul şedinţei plenare, are dreptul să propună toate proiectele de legi pe care le consideră, lor li se dă prioritate şi multe alte lucruri bune. Eu aş spera ca opoziţia noastră, din Parlament, să accepte un astfel de dialog, fiindcă astăzi noi suntem la guvernare, mâine suntem în opoziţie. Deci toţi cei din Parlament, toate partidele politice, trebuie să fie interesate să existe un cadru normal de cooperare între guvernare şi opoziţie.”

Europa Liberă: Domnul Ghimpu a ajuns cu voie sau fără de voie în opoziţie?

Igor Corman: „Domnul Ghimpu, din start, când au început aceste negocieri privind crearea majorităţii parlamentare, s-a autoexclus din acest exerciţiu. Poate că o anumită influenţă au şi procesele care nu sunt deloc simple, în cadrul Partidului Liberal. Nu sunt eu cel care vreau să mă dau cu părerea, este treaba dumnealor. Vom vedea până unde se ajunge.

Dar, în aceste negocieri, matematica a fost simplă: liberal-democraţii, care au mai multe mandate, trebuiau să vină cu iniţiativa negocierilor, ne-au făcut nouă invitaţia, democraţilor, şi noi am acceptat şi am discutat. Şi tot liberal-democraţii au început discuţiile cu grupul celălalt care se numesc grupul reformator. Deci toţi împreună am avut numărul de voturi necesare să creăm această majoritate parlamentară şi să votăm guvernul. Aceasta este matematica.

În rest, dacă domnul Ghimpu consideră că este bine să fie în

Mihai Ghimpu, un lider în afara coaliției...

opoziţie, deja am observat la prima şedinţă a Parlamentului că aşa este, avem opoziţie şi pe stânga, şi pe dreapta. Ei nu au participat nici la alegerea preşedintelui Parlamentului, nu au votat pentru guvern, deci, primele semne sunt că ei se poziţionează oricum altfel. Dar eu sper că, atunci când va veni vorba despre proiecte importante pentru ţară, mai ales, cele de relevanţă europeană, atunci toţi deputaţii care optează pentru această direcţie strategică de dezvoltare a ţării să fie constructivi şi să sprijine astfel de proiecte de legi.”

Europa Liberă: Domnule preşedinte, între timp, vin mesaje de felicitare de peste hotare şi de la Est, şi de la Vest. Demnitarii europeni au încurajat crearea acestei coaliţii. Pe de altă parte, am reţinut că Strasbourg-ul, Consiliul Europei insistă pe ideea să vedeţi ce faceţi cu noua Constituţie. E un subiect prioritar?

Igor Corman: „Partenerii noştri europeni, în pofida tuturor speculaţiilor, niciodată, de fapt, nu s-au implicat în măsura în care să indice ce partide, ce alianţe să formeze. Ei, într-adevăr, au o atitudine foarte corectă. Dar, pe de altă parte, este de înţeles interesul lor ca noua guvernare din Moldova să urmeze aceeaşi cale a reformelor europene, implementarea standardelor europene, fiindcă este în interesul lor.

Uniunea Europeană este ţară vecină pentru Republica Moldova şi ei îşi doresc o ţară democratică, prosperă aici, la hotare. Bineînţeles că, ei au salutat faptul că noi am ieşit din această criză politică. Vedeţi, europenii au investit foarte mult anterior, ne-au lăudat că suntem cei mai buni din Parteneriatul Estic şi iată acum, în ajunul summit-ului de la Vilnius, veneau veşti proaste şi din Moldova. Nimereau şi dumnealor într-o situaţie nu prea bună. Şi acuma eu cred că ei au răsuflat uşurat că, iată, totuşi moldovenii au avut minte să depăşească această criză politică.

Pe de altă parte, sigur că exerciţiul nu va fi deloc simplu, fiindcă ei urmăresc cu atenţie cum noi pe interior ne facem temele pentru acasă. Este corectă această abordare. Or, şi interesul nostru este ca să nu fim doar lăudaţi, dar să fim trataţi în baza acţiunilor pe care noi le desfăşurăm aici, în ţară, fiindcă este în interesul nostru să devenim o ţară europeană. În primul rând, este interesul nostru. Începe deja munca zi de zi.

Şi partea a doua a întrebării, dumneavoastră v-aţi referit la alte subiecte, cum ar fi o nouă Constituţie, mai sunt şi nişte legi care au fost adoptate poate în grabă, iarăşi reieşind din această conjunctură politică negativă, pe care am avut-o. Bineînţeles, Moldova este în proces de monitorizare din partea Consiliului Europei, Constituţia trebuie să fie îmbunătăţită. Este o barieră prea înaltă pentru politicul din Moldova. În sens că este greu, chiar dacă ai majoritate de 51 de voturi, dar trebuie să alegi preşedintele cu 2/3 şi atunci este complicat. De fapt, ceea ce ei au reiterat şi anterior reiterează şi acum.

Ar fi de dorit ca, până la următoarele alegeri parlamentare, noi să reuşim acest lucru. Dar iarăşi este nevoie de un anumit număr de voturi în Parlament, ca să faci modificări în Constituţie. Reacţia lor nu a fost prea bună nici atunci când am discutat despre ridicarea pragului electoral, fiindcă, în toată lumea, se consideră, din contra, este benefic pentru o societate democratică când acest prag scade, nu creşte.

Chiar dacă şi în acordul de creare a coaliţiei, noi am păstrat această prevedere că să vedem cum putem modifica Codul Electoral, ca să asigurăm o participare mai directă a cetăţenilor în treburile ţării, adică prin alegerea directă a deputaţilor sau, cel puţin, parţială. Legea care a fost adoptată şi apoi abrogată poate că nu era rea, dar situaţia în care s-a făcut, de forţă majoră, a trezit iarăşi suspiciuni.

Trebuie să tragem concluziile, să ne fixăm priorităţile, în măsura posibilităţilor, ca, cel puţin, o parte, din aceste subiecte să le dezlegăm în perioada următoare. Toate aceste subiecte legate şi de Constituţie, şi de prag electoral, şi de Cod Electoral, sunt sensibile şi este bine când sunt discutate, analizate la rece pe timp de pace, de stabilitate, cu consultul şi al partenerilor europeni, al Comisiei de la Veneţia, Consiliului Europei per ansamblu. Eu sper foarte mult că, în continuare, până la următoarele alegeri ordinare, noi vom reuşi să asigurăm această perioadă de pace, calm, stabilitate.”

Europa Liberă: Opoziţia comunistă vă cere foarte insistent să reveniţi la Legea privind egalitatea de şanse. De ce se fac aceste presiuni şi cum veţi proceda?

Igor Corman: „Opoziţia îşi face meseria, când mai constructiv, cu părere de rău, de multe ori, destul de populist şi aşa, prin metode de manipulare. Or, această lege nici pe departe nu este aşa cum vor să o arăte, în cazul de faţă, reprezentanţii opoziţiei. Este una când, eu aş zice ferească, Dumnezeu, într-o astfel de ţară ca Republica Moldova, dai dreptul pentru căsătorii reprezentanţilor minorităţilor sexuale ori dreptul de a adopta copii. Şi, în această lege, cu siguranţă, nici pe departe nu este vorba despre astfel de fenomene.

Dar alta este când le asiguri tuturor dreptul de a munci, nu sunt eliberaţi de la muncă din cauza anumitor bănuieli. Prin urmare, eu cred că accentele sunt deplasate în critica din partea opoziţiei. Este o lege care asigură dreptul tuturor, în primul rând, la muncă şi la o viaţă normală. Dar nicidecum nu atentează la principiile noastre creştine, aşa cum suntem noi, la principiile familiei, la dreptul cetăţenilor de a creşte copii într-o societate normală.”

Europa Liberă: Miza summit-ului de la Vilnius e una foarte mare. Acum chiar şi europenii au dat clar de înţeles că, până atunci, se poate obţine doar parafarea Acordului de asociere. Va fi suficient timp şi pentru ca să se ajungă la semnarea Acordului de Asociere?

Igor Corman: „Deci summit-ul de la Vilnius este unul foarte important, Moldova fiind parte a acestui Parteneriat Estic. Dar summit-ul de la Vilnius nu este o staţiune finală. Eu nu sunt de acord cu acei politicieni care fac declaraţii: ori totul, ori nimic la Vilnius. Vilnius-ul este doar o staţiune.”

Europa Liberă: Sau spun mai direct: eşec total pentru Moldova.

Igor Corman: „Nu este adevărat. Pentru noi este important, la Vilnius, să avem o declaraţie bună, puternică, de constatare a faptului că Moldova se mişcă pe o cale corectă. Nu este absolut nicio problemă că nu se va semna la Vilnius acest Acord de Asociere. Procedurile merg aşa cum trebuie să meargă, Acordul trebuie să fie parafat.

Este şi interesul nostru să nu ne grăbim, fiindcă, dacă este vorba de Acordul de Comerţ Liber, de zona de comerţ liber, aici trebuie să avem grijă mare şi de interesele producătorilor noştri ca aceste perioade de tranziţie să fie astfel încât să permită producătorilor noştri autohtoni să se adapteze la noile condiţii, ca produsele noastre să fie competitive.

Că va fi semnat la anul Acordul de Asociere, eu nu văd absolut nicio problemă. Dar neapărat anul următor trebuie să fie sub semnul definitivării acestui acord şi semnării lui. Este important pentru noi să obţinem şi decizia din partea Uniunii Europene privind liberalizarea regimului de vize. Dialogul cu europenii, sunt sigur, va merge în această albie.

Dar, pe de altă parte, să nu uităm că însăşi semnarea Acordului nu rezolvă probleme. Nu înseamnă că, dacă semnăm Acordul de Asociere, imediat vom avea o ţară europeană, salarii europene şi un trai prosper, şi un nivel de viaţă. Şi, în paralel, trebuie să utilizăm la maximum deschiderea din partea Uniunii Europene, inclusiv sub aspect financiar, ca toate proiectele pe care noi putem să le obţinem, în baza acestui principiu, mai mult pentru mai mult să favorizeze, ca în ţară să vină cât mai mulţi bani europeni, ca noi să demonstrăm că avem o capacitate de absorbţie foarte bună. Şi atunci cetăţenii vor vedea rezultatele.

Deci sunt două procese care trebuie să meargă mână în mână, în paralel, unul fără altul nu are niciun sens. Şi este important ca, până la următoarele alegeri ordinare, care vor avea loc, probabil, în 2015, Moldova să fie ancorată definitiv în spaţiul de securitate economic, comercial, european, prin semnarea acestui Acord de Asociere, ca noi, mai departe, să avem o perspectivă mai bună privind iniţierea următoarei faze, să avem statut de candidat, să intrăm în negocieri de preaderare, asta, bineînţeles, în condiţiile păstrării unor relaţii bune cu partenerii noştri din Est, cu ţara vecină Ucraina, cu Federaţia Rusă.

Cu cât mai mult noi vom fixa acest cadru de cooperare cu Uniunea Europeană, cu atât ne va fi mai uşor şi în relaţiile noastre cu partenerii estici, fiindcă astfel de turbulenţe pot avea loc atunci când nu prea este clar unde se află Moldova. Dar, până la urmă, lucrurile se vor aşeza şi noi vom coopera foarte bine şi cu Estul.”

Europa Liberă: Dar, în raport cu Uniunea Euroasiatică, ce poziţie va avea Moldova?

Igor Corman: „Însăşi crearea coaliţiei de guvernare pro-europene dă un răspuns la această întrebare. Noi suntem pentru o cooperare foarte bună cu Estul, în cadrul CSI-ului, pentru relaţii foarte bune de cooperare, la nivel bilateral, cu toate ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente, dar opţiunea noastră strategică, linia de mişcare, este Uniunea Europeană, este dreptul nostru. Şi eu sunt sigur că, până la urmă, vom fi înţeleşi de către toţi. Este şi interesul altor ţări din jur, ţărilor prietene, partenere, ca să vadă o Moldovă stabilă şi prosperă.”

Europa Liberă: S-au făcut auzite mai multe voci precum că, din moment ce a planat această instabilitate politică, pe parcursul aproape a cinci luni de zile, de situaţie au profitat cei din stânga Nistrului, provocări au existat. Ce se va întâmpla mai departe, pentru a identifica o soluţie durabilă pentru criza transnistreană?

Igor Corman: „În condiţii de criză politică aici, la Chişinău, nu este serios, pur şi simplu, să vorbeşti de negocieri şi cu partea stângă a Nistrului. Eu, în general, cred că noi nu avem mari şanse să mişcăm această situaţie, dacă nu vom demonstra şi cetăţenilor din partea stângă a Nistrului că lucrurile s-au schimbat serios aici, în Republica Moldova.

Noi, nici pe departe, nu suntem ceea ce a fost Republica Federală Germania pentru Republica Democrată Germania, fiindcă a fost un magnet puternic de atracţie. Noi trebuie să devenim un astfel de magnet şi atunci altfel vor derula şi aceste discuţii. Dar sigur că mai există şi partea a doua a medaliei, cea geopolitică, care nu ţine doar de Chişinău şi Tiraspol. Aici contează foarte mult sprijinul din partea Uniunii Europene, Statelor Unite, celorlalţi actori implicaţi, poziţia Ucrainei şi, bineînţeles, nu în ultimul rând, poate chiar în primul rând, a Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Deci rolul Rusiei este unul decisiv?

Igor Corman: „În condiţiile în care Federaţia Rusă are trupe, forţe de menţinere a păcii în Transnistria, în condiţiile în care Federaţia Rusă acordă un sprijin puternic financiar, economic, acestei regiuni, sigur că Federaţia Rusă este un actor foarte important. Eu cred că noi vom soluţiona problema numai dacă ne vom schimba totalmente abordarea. Numai atunci când vom veni cu o altă mentalitate, atunci când şi Federaţia Rusă va fi foarte sigură că soluţionarea acestei probleme nu este în detrimentul Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să nu fie în detrimentul Rusiei?

Igor Corman: „Federaţia Rusă trebuie să aibă senzaţia puternică, aici mă refer nu doar la conducerea Rusiei – până la urmă, este vorba şi de sentimentul cetăţenilor acestei ţări – că Rusia nu face o pierdere, dar este în câştig. Ei trebuie să fie siguri că Moldova este o ţară prietenă, că aderarea, în perspectivă, a Moldovei la Uniunea Europeană iarăşi nu este nimic rău pentru Federaţia Rusă. Ba din contra, chiar dacă suntem mici ca ţară, dar să devenim o punte de legătură, aşa cum s-a vorbit de multe ori, pentru ca şi investitorii ruşi, europeni, să se simtă bine, aici, în Republica Moldova, prin toate condiţiile pe care noi trebuie să le creăm pentru investitori şi din Est, şi din Vest. Şi, din punct de vedere al securităţii, faptul că Moldova nu va veni cu ideea aderării la NATO, de exemplu, că să avem baze militare aici, în Moldova, să-şi păstreze şi consolideze statutul de neutralitate.”

Europa Liberă: Dar vedeţi că anume ruşii sunt cei care încalcă acest statut de neutralitate a Republicii Moldova, din moment ce au trupe care staţionează în regiunea de Est.

Igor Corman: „Lucrurile sunt cunoscute. Şi aici e vorba, per ansamblu, de arhitectura securităţii europene. Atunci când va exista o relaţie de încredere şi de parteneriat între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă, atunci şi subiectul nostru va avea mai mari sorţi de izbândă.”

Europa Liberă: Domnule preşedinte Corman, cele mai mari bătăi de cap, la crearea acestei coaliţii, vi le-a dat totuşi partajarea funcţiilor. Recunoaşteţi sau nu recunoaşteţi, dar aceasta e cel mai vulnerabil. Am înţeles că, în acest acord de constituire, spuneţi: ministerele rămân monocolore, cum procedaţi în continuare?

Igor Corman: „Eu nu vreau să vă conving că partajarea funcţiilor sau, cum iubesc să spună politicienii, asumarea responsabilităţilor, este un subiect minor sau secundar. Nu spun acest lucru, dar subiectul a apărut în ultimele două runde. Până atunci noi, într-adevăr, nu am vorbit cine şi în ce minister este, nu am vorbit ce persoane şi unde.”

Europa Liberă: Dar ultimele două au fost decisive?

Igor Corman: „Sigur că în faza finală a fost important şi acest lucru. Aici există dezavantaje şi avantaje, ca să fie ministerele monocolore sau să fie bicolore, sau tricolore. Deşi europenii iată nouă ne spun că, atunci când este un guvern de coaliţiei, este mai bine că întreaga guvernare este împânzită de partidele care participă la crearea acestei majorităţi.”

Europa Liberă: La Ministerul Transporturilor cum aţi împărţit responsabilităţile?

Igor Corman: „Până la urmă, în mare parte, s-a menţinut status quo-ul partajărilor. Dacă vă referiţi la Ministerul Transporturilor, aici este vorba de o responsabilitate comună. Ministrul a fost propus de Partidul Democrat, viceminiştrii vor fi de la celelalte părţi componente ale Alianţei. Ministerul este unul important, fiindcă acestea sunt două domenii, drumurile şi transporturile. Sunt bani, în proiectul Compact cu Statele Unite. Proiectele trebuie să-şi găsească finalizarea, în această perioadă scurtă de timp, pe care o mai avem până la alegeri. Este un domeniu complicat, trebuie să fie o monitorizare foarte puternică. Nu e niciun secret că este un domeniu unde ar putea să îşi facă apariţie nişte fenomene negative, adică nu toţi banii să ajungă la destinaţie. Şi aici, iată, avem o responsabilitate comună, trei părţi componente care au constituit Alianţa şi au delegat oamenii acolo. Sperăm să asigurăm o transparenţă maximă şi să vedem finalitatea acestor proiecte, să avem alte drumuri în ţară.”

Europa Liberă: Soarta şefului CNA cine o decide? Instituţia a trecut în subordonarea guvernului, iar directorul Centrului Naţional Anticorupţie se propune de către Parlament?

Igor Corman: „Există o confuzie. Iarăşi Centrul a fost trecut înapoi de la Parlament la guvern. În cadrul negocierilor, colegii noştri liberal-democraţi nu au atins subiectul conducătorului Centrului, a directorului. Toate aceste funcţii, dacă vă referiţi şi la Centrul Naţional Anticorupţie, şi la Procuratura Generală, şi la SIS, şi la multe alte instituţii, care sunt sub control parlamentar, ele toate sunt autonome şi nepolitizate. Noi, când vorbim de aceste partajări ale funcţiilor politice,vorbim doar de guvern, ministere, agenţiile care sunt în cadrul guvernului.”

Europa Liberă: Din moment ce domnul Ghimpu a rămas în opoziţie, ce se întâmplă cu Moldsilva, cu ANRE, cu SIS-ul?

Igor Corman: „Acestea pe care le-aţi numit, cum ar fi Moldsilva sau Ministerul Apărării, sau Ministerul Ecologiei, a fost poziţia grupului de deputaţi care au sprijinit constituirea coaliţiei şi, prin urmare, a fost luată în consideraţie. Spuneam că SIS-ul nu trebuie să facă parte din categoria instituţiilor care sunt partajate ,din punct de vedere politic, mă refer la conducători. SIS-ul este în lista instituţiilor care trebuie să fie autonome. Prin urmare, deci, nu se pune astfel problema ca să delege un partid pe cineva în fruntea acestei instituţii.”

Europa Liberă: Credeţi într-o luptă cu final fericit împotriva corupţiei?

Igor Corman: „Acest fenomen a luat nişte proporţii deosebit de mari, care pun în pericol însăşi securitatea statului. Noi trebuie să fim realişti, nu putem să aşteptăm că, într-un an-doi, vom dezrădăcina acest fenomen, dar trebuie să facem tot posibilul ca să reducem cât mai mult din acest fenomen şi cred că, în primul rând, aceste instituţii trebuie să fie atente, de sus în jos şi nu invers, de jos în sus. Nu să caute prin sate, acolo unde merge cineva la medic cu 10 lei în buzunar, dar să fie responsabile şi să acorde atenţia acolo unde, într-adevăr, este riscul unor acte de corupţie mari, cu delapidări enorme din bugetul statului. Dacă ei îşi vor face datoria, noi, politicienii, nu trebuie să ne implicăm, trebuie să le acordăm tot sprijinul instituţionl, ca aceste reforme să fie făcute. Dacă un procuror general şi un director al CNA-ului vor fi persoanele care 100% vor fi convinse că nu sunt deranjate de politic, vor avea această misiune a lor, istorică, să combată corupţia şi să facă regulă în ţară, atunci lucrurile se vor mişca spre bine.”

Europa Liberă: În ce măsură soarta Alianţei a depins şi va depinde de înţelegerile dintre cei doi Vlazi, Filat şi Plahotniuc?

Igor Corman: „Această relaţie dintre cei doi Vlazi a fost, în mare măsură, exagerată în mass-media. Sigur, cei doi Vlazi sunt două persoane foarte influente. Vlad Filat este preşedintele Partidului Liberal Democrat, Vlad Plahotniuc este prim-vicepreşedintele Partidului Democrat. Dar nu uităm că ei fac parte din anumite echipe, au în spatele lor partide politice. În cazul nostru, preşedintele Partidului este Marian Lupu, noi avem preşedintele de onoare, domnul Diacov. Deci lucrurile nu sunt atât de simple, asta vroiam să spun. Prin urmare, rolul partidelor rămâne unul hotărâtor, a echipelor, per ansamblu. Nu cred că doar relaţiile dintre cei doi Vlazi a dus la ceea ce a dus. Aşa cum spuneam anterior: lipsa experienţei noastre, problemele grele cu care ne-am confruntat. Eu sper că toată clasa politică a tras concluziile, ne maturizăm. Şi vom face tot posibilul ca astfel de situaţii să nu se mai întâmple pe viitor.”