Potrivit noului ministru de interne de la Tbilisi, Irakli Garibaşvili, arhiva de informaţii particulare obţinute ilegal ar fi de mii de înregistrări.
Ministerul georgian al internelor a promis ca va distruge o intreaga arhiva de convorbiri telefonice, înregistrări video si comunicatii prin internet inregistrate ilegal de administraţia trecută pentru ceea ce pare a fi fost o metoda comuna de a obţine informatii compromiţătoare despre jurnalisti, oponenţi politici şi activişti, şi care ar fi permis exercitarea de presiuni. Dar, după cum relatează corespondenţii serviciului georgian al Europei Libere, nu e foarte simplu să arunci „rufele murdare”. Un rezumat al relatării de la Oana Serafim.
Potrivit noului ministru de interne de la Tbilisi, Irakli Garibaşvili, aceasta arhiva de informaţii particulare obţinute ilegal ar fi de mii de înregistrări. Tehnica folosita a fost cea din perioada sovietică, cind ingerinţele in viata particulară a indivizilor era o „sarcina de serviciu”. Pentru unii a şi rămas astfel. In 2011, guvernul actualului preşedinte Mihail Saakaşvili a acuzat 3 jurnalisti că ar spiona in favoarea Rusiei. Probele care au dus la arestarea jurnalistrilor, printre care si fotograful oficial al preşedintelui, au fost adunate prin aceasta tehnica de supraveghere ilegala.
Irakli Garibashvili
Ceea ce se intîmplă în ultimul timp în Georgia a trezit nu numai interesul, dar si ingrijorarea internaţionala. Thomas Hammarberg, fost comisar pentru drepturile omului la Consiliul Europei, şi care este acum consilier pentru reforma justiţiei in Georgia, a fost foarte categoric:„Astfel de înregistrări sunt ilegale. Folosirea lor pentru a şantaja oamenii este o infracţiune. Sa depozitezi şi să păstrezi astfel de materiale, este tot ilegal. Si bineînţeles că a le răspîndi, a le trimite unora sau altora, este la fel de ilegal…”
Dar in Georgia nu toată lumea crede asta. In anul 2012, in plină campanie electorală, procuratura a cerut judecatorilor in aproape 6000 de cazuri dreptul să intercepteze telefoane sau alte mijloace de comunicare. Numai 12 au fost respinse de judecatori.
Thomas Hammarberg la Tbilisi
De la începutul acestui an, sub o noua administraţie, cea a premierului Bidzina Ivanişvili , în primele 4 luni ale anului peste 1000 de cereri au fost facute judecatorilor pentru acelasi timp de interceptari.Chestiunea acestei arhive este privita diferit: ea poate fi folosita de actuala putere împotriva foştilor demnitari, apropiaţi ai preşedintelui Mikail Saakaşvili, ceea ce ministrul de interne neaga.
Daca arhiva este distrusa, s-ar putea sa nu fie distrusa complet, ci păstrata pentru o eventuala folosire viitoare – tot ilegală. Odată distrusă, nu ar mai exista probe pentru a-i acuza pe foştii demnitari că ar fi acceptat aceasta operaţie ilegala. Adjunctul ministrului de interne Levan Izoria:
„Există firesc spaime şi îndoileli legate de cei care au acces la aceste materiale şi
Levan Izoria
le-ar putea copia. Am început negocierile cu parlamentarii să dam o amnistie generala si sa le dam posibilitatea celor care au acces la aceste materiale, intr-o luna, maxim doua, să le predea investigatorilor.”Comisia care ar urmari distrugerea lor completă ar urma sa fie formată din parlamentari si reprezentanţi ai societăţii civile.
Ghia Gvilava de la Transparency International Georgia spune că ministerul a venit cu propunere multumitoare, după părearea sa
„Am primit in raspuns multumitor . Se pare ca minsiterul ar vrea sa facă o distincţie între materialele care ar putea avea greutate intr-o investigaţie şi cele care privesc
Ghia Gvilava
strict viata particulară a oamenilor. Aceste două tipuri de materiale vor fi tratate diferit, astfel încit să nu existe scurgeri de informatii despre viata privată obţinute ilegal şi materialele obţinute ilegal vor fi distruse. Pentru mine, e un raspuns multumitor.”Chiar daca aceasta ar putea fi o posibilitate, există îndoieli că va fi atit de simplu in a detecta ce a fost obţinut ilegal si ce in mod legal, cu atit mai mult cu cit in Georgia continua sa existe aşa numitele „cutii negre” ale comunicatiilor prin internet si cu telefoanele mobile, prin care serviciile de securitate au acces permanent şi in timp real la orice comunicare prin aceste mijloace de la toate persoanele. Transparency International a cerut Georgiei sa indepărteze aceste sisteme de monitorizare, dar acest lucru nu s-a intimplat. Aceste sisteme au fost folosite in Azerbaidjan, Belarus si în ţările Asiei Centrale pentru a discredita si ataca opozitia.