Şeful statului şi speakerul parlamentului au încercat să dea asigurări că neregulile din sistemul bancar nu sunt atât de grave ca să-i pericliteze activitatea.
Consiliul Suprem de Securitate a discutat astăzi la Chișinău siguranța sectorului bancar – cu alte cuvinte situația Moldova Agroindbank. Șefii ei au tras recent semnalul de alarmă asupra unui presupus atac raider din partea unor noi acționari. Aceștia neagă vreo intenție ostilă, spunând că „atacul raider” este inventat pentru a le face rău. Dacă s-a mai limpezit situația în urma ședinței de astăzi prezidate de Nicolae Timofti, am întrebat-o pe corespondenta noastră la Chișinău Liliana Barbăroșie:
Your browser doesn’t support HTML5
Daca a fost pus la adăpost sistemul bancar ar fi trebuit sa se pronunţe probabil instituţiile responsabile cu gestionarea acestui domeniu, numai ca niciuna dintre ele nu a avut comentarii pe marginea discuţiilor de astăzi iniţiate de şeful statului. În schimb, preşedintele şi speakerul au încercat să dea asigurări că, în general, deşi nereguli în sistem există, acestea nu sunt atât de grave ca să-i pericliteze activitatea:
„Nu sunt motive de panica pentru cetăţenii. Asemenea situaţii au loc si in Europa. Este un fenomen, dar trebuie sa fim pregătiţi”, a spus la rândul său Igor Corman.
Reuniunea ar fi urmat să găsească o soluţie în problema Moldova Agroindbank care s-a plâns recent că ar fi ţinta unor preluări ostile de acţiuni. Anterior, plângeri similare au fost formulate şi de acţionarii altor instituţii bancare, doar una fiind blocată în baza unui proces de judecată.
„Există o adresare a unor acţionari - două persoane fizice din Republica Moldova din câte cunosc eu – dar detalii nu am să vă ofer. Nu ştiu detalii. Ştiu doar că există această adresare, dar nu e finalizată urmărirea şi e devreme să spunem dacă există sau nu bănuiţi.”
Şedinţa are loc la o zi de la anunţul guvernatorului Băncii Naţionale că noii acţionari de la Moldova Agroindbank bănuiți că ar fi preluat ostil, adică printr-o înţelegere obscură, picătură cu picătură, o cotă totală de 30 la sută din acţiunile băncii, ar putea fi lipsiţi de dreptul de vot în adunarea acţionarilor băncii. Suspiciunile Băncii Naţionale ar fi pornit de la faptul că proaspeţii acţionari şi-ar fi fondat companiile cu câteva săptămâni înaintea tranzacţiilor şi nu ar avea nici un istoric de afaceri.
El a vorbit despre această situaţie ca despre un joc de-a mâţa şi şoarecele dintre stat, pe de o parte, şi „băieţii deştepţi”, pe de alta şi a avertizat despre probabilitatea anulării tranzacţiilor în condiţiile probării suspiciunilor.
Analiştii economici cu care am discutat cred însă că măsurile autorităţilor ar trebui să fie urgente şi hotărâte, întrucât ceea ce se întâmplă acum în sistemul bancar ar putea să se soldeze cu crearea unei scheme de tip cartel cu scopul de a influenţa ratele dobânzilor la credite şi depozite, costurile serviciilor bancare si respectiv profiturile. Economistul Gheorghe Costandachi este unul dintre cei ce întrevăd un astfel de pericol şi ne-a descris măsurile care s-ar impune în opinia sa:
Vorbind zilele trecute la acest subiect, guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, a căzut de acord că sunt necesare anumite măsuri, dar el crede că acestea ar trebui să se oprească cu scoaterea la iveală a acţionarilor reali ai instituţiilor financiar-bancare. Orice alte restricţii ar fi inventate, mai crede guvernatorul, antidotul va fi găsit imediat de către operatori.