Ambițiile președintelui și modificarea Constituției

E posibil ca legiuitorii români să continue sa-l ignore, numai că o astfel de atitudine îi va fi de folos președintelui român.


Presedintele român Traian Basescu a anuntat ca a inceput procedura pentru un nou referendum privind reducerea parlamentului la 300 de alesi si transformarea legislativului intr-unul unicameral, după ce Comisia pentru revizuirea Constiutiei a ignorat un referendum similar din 2009.

Premierul Victor Ponta a etichetat drept „un nou scandal” ideea lui Traian Basescu de a lansa un nou referendum, in vreme ce Crin Antonescu a precizat ca nu raspunde „mahalagismelor” presedintelui.

Majoritatea politicienilor români nu au alte argumente pentru modificarea Constitutiei in afara de frictiunile dintre presedinte si premier, date de ambiguitatile legii fundamentale.

In ultimii opt ani, insa, aceste neclaritati au fost solutionate de Curtea Constitutionala, iar revizuirea pare sa nu mai fie sustinuta de nicio filosofie.

Traian Basescu a intervenit in acest proces acuzindu-i pe liderii partidelor de guvernamint de intelegeri „murdare”, dupa ce Comisia de revizuire a Constitutiei a taiat aproape toate prerogativele prezidentiale.

Comisia este condusa de liderul liberalilor români care este, cel putin deocamdata, prezidentiabilul comun al liberalilor si socialistilor.

Traian Basescu a acuzat de troc cele doua parti implicate, in sensul ca seful liberalilor, Crin Antonescu, va fi propulsat in fotoliul presedintelui României, golit de responsabilitati, in vreme ce socialistul Victor Ponta va ramine in fruntea guvernului, cumulind intreaga putere executiva, care in acest moment se imparte intre seful statului si cel al guvernului.

Partidele celor doi lideri detin 70 la suta din Parlamentul României, avind in acest fel si suficienta forta pentru a trece noua Constitutie.

Traian Basescu pare sa-si doreasca blocarea acestui proces si anunta un nou referendum, pentru că membrii Comisiei de revizuire l-au ignorant pe cel din 2009, prin care populatia cerea limitarea parlamentarilor la 300 si un parlament format dintr-o singura camera.

Prin acest anunt, presedintele României vrea sa intre, intr-un fel sau altul, la masa negocierilor Constitutiei, sa-i forteze pe liderii guvernamentali sa tina cont atit de votul electoratului, cit si de anumite principii.

O parte din modificarile adoptate pina acum sint considerate derapaje de la statul de drept de catre expertii Comisiei Europene, conform unor surse bine informate, asa ca Traian Basescu vrea sa le blocheze, la fel si premierul Victor Ponta, care s-a detasat destul de mult de modificarile propuse de Comisie.

Intre ele, ideea de a-i obliga pe judecatori, procurori sau pe inspectorii de integritate sa dea socoteala in fata Parlamentului, apoi intentia de a bloca prin Constitutie mariajele intre homosexuali, asupra careia Comisia a revenit ulterior.

In cazul in care noul referendum privind reducerea Parlamentului va avea succes, nu exista nicio garantie ca el va fi si pus in practica de catre parlament.

E posibil ca legiuitorii români sa continue sa-l ignore, numai ca o astfel de atitudine ii va fi de folos presedintelui român, care spera sa-si recistige electoratul inainte de expirarea mandatului, la sfirsitul anului viitor.

Ambitia lui este ca pina atunci sa puna pe picioare un nou partid cu doctrina conservatoare, de aceea implicarea lui Traian Basescu in modificarea Constiutiei are mai multe mize: reducerea numarului de parlamentari, in primul rind, apoi pastrarea prerogativelor prezidentiale si in noua Constitutie, pornind de la faptul ca presedintele va continua sa fie ales prin vot direct, compromiterea liderului liberal care conduce Comisia de revizuire si care a fost motorul declaratiilor antioccidentale pina acum si, nu in ultimul rind, recistigarea popularitatii sale.