Jurnal săptămânal la Europa Liberă cu Olga Nicolenco.
Olga Nicolenco: Născută la 15 septembrie 1961 în oraşul Căușeni. Magistru în Ştiinţe politice, specializarea Managementul politic; prima și, deocamdată, singura femeie din Republica Moldova - bursieră National Endowment for Democracy (Washington, SUA); medic-funcționalist; instructor UN Women în probleme de gen; fostă candidată la funcţia de primar general al Chişinăului; autoare a ciclului de articole cu genericul „Portret Politic Feminin” în ziarul „Democraţia”; trainer în comunicare și strategii electorale; nominalizată la Premiul Teatrului „Ion Luca Caragiale” la Categoria „Descoperirea politică a anului 2005”.
Your browser doesn’t support HTML5
Jurnalul săptămînal al Olgăi Nicolenco
Ai o Dorință?! Zboară spre ea, nu poți zbura – aleargă, nu poți alerga – sari, nu poți sări – mergi, nu poți merge – târâi-te, nu te poți târâi – stai culcat în direcția dorinței, când ea va dori să treacă pe alături – se va împiedica de tine și... oricum vei realiza-o!
LUNI
IDEEA zilei: „Deseori grija pentru ce încă mai vrem ne umbrește bucuria pentru ce avem!”
DORINȚA zilei: AZI VREAU SĂNĂTATE! Nu doar pentru mine, pentru toți ...
În casă e cald, curat și liniște …
În altă odaie încă doarme lumina ochilor mei – COPILUL… E bine!.. MULȚUMESC!
Indiferent de cum e afară – și afară e bine! Englezii spun: „Nu există timp urât – există haine proaste”.
În drum spre serviciu la spital schimb două microbuze și meditez asupra a două gânduri legate de munca de doctor:
din păcate, medicii nu întotdeauna îl pot ajuta pe un pacient, chiar dacă și medicul și pacientul vor asta până la disperare;
spre regret, doctorii pot ajuta mai puțini pacienți decât ar vrea, chiar dacă-și doresc asta cel mai mult și medicii, și pacienții.
Posibil, o mare parte din vina pentru această nereușită cade pe medici, dar la fel de mare e și partea de vină ce ține de (i)responsabilitatea pacienților. Demult m-am convins: Dacă un francez, japonez, evreu sau italian merge la medic cu 3 ani înainte de a se îmbolnăvi, atunci un moldovean merge la doctor cu 3 zile înainte de a muri.
Dragi concetățeni! Vă rog să mergeți la medici LA TIMP! Să dublăm responsabilitatea pentru a noastră sănătate! A noastră și a celor de alături.
Azi am făcut radiografia pulmonară (în popor „roentgen/рентген”). E bine...
Am vorbit la telefon cu MAMA și TATA... E bine! MULȚUMESC!
MARȚI
DORINȚA zilei: AZI VREAU SUCCES!
Ies în antreu și, după mirosul de parfum, înțeleg, că odorașul mamei este foarte matinal azi, deja a plecat …
Am avut mult de lucru la computer, din care cauză am mers la culcare foarte târziu ieri seară sau, mai degrabă, foarte devreme azi dimineață, și mă bucur că puiul mamei a ieșit grijuliu din casă fără să mă trezească. E bine!.. MULȚUMESC!
Peste zi: pacienți, telefoane, întâlniri, training ... Timp liber, practic, nu am deloc. Nu sunt familiarizată cu așa noțiuni ca week-end-ul, concediu, călătorie ... Nu prea știu ce este asta... Probabil, nu e chiar bine... Dar, anume așa îmi place...
În transport nu pierd timpul – ascult în căști o carte audio la subiectul dezvoltării personale.
Ah, da!
Am vrut succes de dimineață?! „Poftim!”, îmi spune neaoș viața.
Ceva timp în urmă, în calitatea mea de trainer în strategii electorale, am instruit o echipă de activiști politici pentru o campanie electorală, în urma căreia în localitatea lor trebuia să fie ales primarul.
Echipa pe care am instruit-o – a câștigat alegerile! Cred că o parte din acea victorie este și rodul muncii mele. Iată și succesul! MULȚUMESC!
Am vorbit la telefon cu MAMA și TATA... E bine!.. MULȚUMESC!
MIERCURI
GÂNDUL zilei: „Două lucruri îl definesc pe Om: atitudinea - când nu are nimic, și compătimirea - când are totul!”
DORINȚA zilei: AZI VREAU BANI!
De dimineață sunt la spital... De aici nu prea bani... Pentru că nu iau de la nimeni... Niciodată... Niciun bănuț... Nici de la un pacient... Niciodată în peste 25 de ani de muncă... Nici personal, nici prin intermediul cuiva... Niciodată....
La amiază am o invitație la televiziune... Comentariu politic... Este un hobby mai nou (pe lângă puzzle, tir și șofat)... Cam de vreun an... Nici de aici bani... Deloc...
Dar munca nopțile la rând cândva se răsplătește... Știu sigur... Credeți-mă...
Sună telefonul.... Ascult... Verific poșta electronică... Iar sună telefonul... Iar ascult...
Iată și banii! Am fost selectată pentru participarea în 2 proiecte! MULȚUMESC!
Acasă mă așteaptă o știre plăcută... Pentru că duminică este sărbătoarea profesională a medicilor, copilul meu își asumă organizarea unui frigărui în ograda buneilor! De la mine se cere o singură contribuție – să-mi fac timp pentru asta... Numaidecât o să fac... Da cine nu și-ar face...
Am vorbit la telefon cu MAMA și TATA... E bine! MULȚUMESC!
JOI
DORINȚA zilei: AZI VREAU CUNOȘTINȚE NOI!
Plouă… Cândva am scris: „Îmi place ploaia s-o aud, ninsoarea să o văd îmi place...”
În a doua jumătate a zilei am fost la un seminar. Credeam că din cauza ploii nu va veni nimeni... Au venit mai mulți decât m-am așteptat... Bravo... Respect oamenii care învață, indiferent de plouă, bate vântul, ninge sau viscolește... Progresul nu așteaptă până se face timpul bun... Omenirea nu așteaptă... Soarta nu așteaptă... Șansa nu așteaptă... Mai ales timpul nu așteaptă până se va face timpul bun...
Există câteva lucruri pentru care invidiez mult generațiile tinere... Nu este vârsta, puterea sau frumusețea lor... Este spiritul de libertate... descătușare... emancipare... Chiar dacă uneori trebuie să ne amintim de Balzac: „O libertate fără limite ucide libertatea”. Admir diversitatea posibilităților lor de a studia în afara orelor de curs la trainiguri, seminare, mese rotunde, nemaivorbind de accesul la internet, gadget-urile etc... Lucrurile de care nu am avut parte...
Acasă mă aștepta o veste extraordinar de bună – nicio veste rea!
Am vorbit la telefon cu MAMA și TATA... E bine!.. MULȚUMESC!
Gătesc... Spăl și calc rufe ... Privesc... Ascult... Citesc... Analizez... Și înainte de somn admir cel mai enigmatic și fascinant tablou din toate timpurile – COPILUL doarme... E bine!.. MULȚUMESC!
VINERI
CREZUL zilei: „Nu e puternic acel care dintr-o privire te doboară; e puternic acel, care cu un zâmbet te ridică! (Juliette Binoche)”
DORINȚA zilei: AZI NU VOI CERE NIMIC, DOAR VOI MULȚUMI PENTRU CE AM!
Să nu uit să mă înregistrez pentru participarea la un training ...
Peste ceva timp eu și COPILUL vom pleca la PĂRINȚI și BUNEI... De data aceasta nu voi vorbi cu ei la telefon... Vom vorbi pe viu... Privindu-i în ochii dragi... MULȚUMESC!
Să fie sănătos cine a inventat Skype-ul! Mâine ne vedem și cu SORA... E în alt capăt de lume... Surioara mea... Suflețelul meu...
Aștept cu nerăbdare această clipă de împlinire rară și desăvârșită... Când alături de mine se află:
COPILUL meu
SORA mea (chiar și virtual!). MAMA mea. TATĂL meu. POPORUL meu. ȚARA mea și PATRIA mea...
Pentru fiecare și toți împreună ne doresc să fim SĂNĂTOȘI, NOROCOȘI, DEȘTEPȚI și BĂNOȘI!
Celor care au citit/ascultat aceste rânduri: SĂ REUȘIȚI TOT CE VĂ DORIȚI!