Schimb de ștafetă la șefia misiunii Fondului Monetar Internațional din Republica Moldova

Nikolai Gheorghiev: „Suntem încurajaţi de rezultatele din primul trimestru”.


O misiune a Fondului Monetar Internaţional şi-a încheiat vizita in Moldova. O vizită care nu s-a referit la evaluarea finală a vechiului acord întrerupt inainte de termen și nici la negocierea unui nou acord pe care si l-ar dori Chișinăul, ci a fost una „de politețe”, cum o numea ministrul finanțelor Veaceslav Negruta in ajun. De fapt, vizita marcheaza transferul la sefia misiunii FMI pentru Republica Moldova de la bulgarul Nicolai Gheorghiev la Max Alier, functionar in Departamentul European al FMI. Moldova are nevoie de un acord cu Fondul, după ce din cauza instabilității politice de la Chișinău acesta nu a putut încheia cu succes programul trecut pe care l-a avut cu. Despre concluziile acestei misiuni a căutat să afle mai multe Liliana Barbăroşie.

Vizitând pentru ultima dată Republica Moldova în calitate de şef de misiune a FMI, Nikolai Gheorghiev a lăudat, la plecare, creşterea de 3,5 la sută a PIB-ului înregistrată de de moldoveni în primul trimestru , prcizind că este cea mai robustă creştere din regiune. Oficialul a remarcat şi nivelul scăzut al inflaţiei menţinut în ultimii patru ani.

„Suntem încurajaţi de rezultatele din primul trimestru când s-a înregistrat o creştere economic de 3,5 care este cea mai bună din regiune. Au crescut şi exporturile ceea ce ne face să credem că acest al doilea motor al economiei începe să dea rezultate”, a declarat Gheorghiev astăzi, după o ultimă întrevedere oficială purtată la Chişinău.

Aceste laude nu au cum să atenueze exigenţele programului întrerupt anul trecut din cauza mai multor angajamente neonorate de guvernul de la Chişinău, cel mai important fiind eşecul în transparentizarea acţionariatului bancar. La acelaşi compartiment au fost trecute mai multe decizii ale guvernului vechi, criticate aspru de experţii fondului pentru că ar fi fost în contradicţie cu înţelegerile iniţiale, decizii privind fi majorarea pensiilor, a salariilor pentru unii funcţionari, introducerea unui impozit consolidat şi reducerea TVA-ului în agricultură.

Poate, cu o asemenea moştenire, noul guvern condus de Iurie Leancă miza pe încheierii unui nou acord de finanţare cu FMI, fără a revizui cel puţin unele din aceste decizii?

Ex-ministrul finanţelor, Mihai Manole, este mai degrabă sceptic:

„Pentru că este un lucru normal ca politica bugetar-fiscală, odată încheiată, să nu se mai schimbe pe parcursul unui an. Dacă se doreşte asta, să se facă doar peste un an. În agricultură au fost şi anterior încercări de a se iniţia un impozit unic. Dar e foarte problematic să mergi pe această cale. Pentru că nu există claritate cum se face asta, cum influenţează asta economia. Poate că nu va fi necesară o revizuire chiar a acestor moment, dar nici nu văd ce am putea propune în schimb.”

Discuţiile cu FMI vor fi dificile şi din cauza situaţiei deloc limpede din sectorul bancar, mai crede Mihai Manole:

„Ceea ce se întâmplă acum în sistemul bancar, cu atacurile acestea de tip raider, absolut nimeni nu poate lămuri. Eu nu văd structură acum în stat capabilă să lămurească aceste lucruri. Poate doar SIS, dar nu ştiu cât de capabil este acum SIS-ul să facă faţă acestor lucruri. Nu doar FMI are îngrijorări legate de asta, da şi BERD. Nu trebuie să uităm că când vorbim despre acţionari din Olanda, vorbim despre ţara care este şefa grupului ţărilor noastre la FMI, la BM. Ceva trebuie de întreprins, chiar dacă FMI nu o spune. Pentru că am ajuns într-o situaţia foarte complicată şi ceva trebuie de făcut.”

Misiunea FMI promite să facă publică o notă referitoare la cea mai recentă vizita pe parcursul următoarelor săptămâni. Cabinetul de miniştri este suficient de perspicace ca să anticipeze lista de obiective cu care va opera noul tutore de la FMI Max Alier.