De vorbă cu economistul Viorel Chivriga despre oportunitățile de a deveni mai competitivi și de a moderniza întreprinderile și producția moldovenească.
Republica Moldova importă considerabil mai multe produse alimentare decât exportă, în ianuarie-aprilie, de exemplu, diferenţa ar fi fost de circa 36%, aşa cum au fost citite nişte statistici. Şi asta în ciuda impresiei, încă sovietice, că, la potenţialul ei agricol, ar fi putut hrăni a şasea parte a uscatului. O situaţie firească, explicabilă sau care trebuie să îngrijoreze? Şi cât de alarmantă sau, dimpotrivă, încurajatoare poate fi situaţia producătorilor locali odată cu viaţa sub Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător RM-UE. Vom discuta cu expertul economic Viorel Chivriga.
Europa Liberă: Aşadar, statistici invocate de medii de la Chişinău arată că în patru luni ale acestui an importul Republicii Moldova de produse alimentare ar fi depăşit cu circa 36% exportul ei. Întâi de toate este o situaţie firească pentru o ţară cu atâta, teoretic, potenţial agricol?
Viorel Chivriga: „Eu cred că este una obişnuită pentru Republica Moldova, dar nefirească. Ceea ce se întâmplă în primele patru luni ale anului curent are o explicaţie: anul 2012 a fost unul foarte dificil pentru agricultura Republicii Moldova. Stocurile de produse agroalimentare sunt destul de mici şi, prin asta, practic sunt facilitate importurile. Dar, pe de altă parte, e o situaţie pe care o „admirăm” în fiecare an. Îmi cer scuze pentru negativismul acesta, dar dacă luăm datele pentru anul 2012, 2011, 2010, vedem că importurile prevalează exporturilor din Republica Moldova şi sunt grupuri mari de produse care sunt importate în condiţiile în care ar putea fi produse aici în republica Moldova cu succes.”
Europa Liberă: Cum se explică totuşi această situaţie despre care vorbiţi cu ironie: Republica Moldova ar fi putut exporta mai mult şi nu poate, sau pur şi simplu ţările de destinaţie au nevoie doar de atâta cât se exportă produs moldovenesc?
Viorel Chivriga: „Republica Moldova poate produce mai mult. Are capacităţi de producere pentru asta, dar ele nu sunt valorificate. Avem un tablou foarte pestriţ în zona producerii, în industrie sau în agricultură. Randamentele destul de mici care sunt în unele cazuri, de 2-3 ori mai mici decât în ţările din Vest. În acelaşi timp producţiile nu sunt stabile, calitatea produselor lasă mult de dorit şi probabil că au existat posibilităţi destul de mari pentru a schimba situaţia din domeniu, dar lucrul acesta nu s-a făcut.
Pe de altă parte, au fost şi unele şocuri externe care au dramatizat situaţia din Republica Moldova. Am în vedere şi criza economică, dar şi războaiele comerciale, inclusiv cel care a avut loc în 2005-2007, am în vedere conflictul economic cu Federaţia Rusă.
Pe de altă parte, producătorii din Republica Moldova pierd teren în faţa fermierilor sau a producătorilor din ţările vestice, care produc calitativ, care au deja nişe controlate de ei pe diverse pieţe şi au nişte produse care, dacă vorbim de calitate, sunt cu mult superioare produselor din Republica Moldova. Deci, explicaţii sunt foarte multe, dar cel mai principal este ca să fie schimbată situaţia şi oportunităţi de aşa gen sunt foarte multe.”
Europa Liberă: Care ar fi putut fi nişa moldovenească la produse agricole, alimentare în spaţiul comunitar? Din contul căror produse R. Moldova ar putea să-şi sporească exporturile?
Viorel Chivriga: „Eu cred că orice piaţa este interesantă pentru producători în cazul în care ei o pot penetra şi menţine poziţiile pe ea, fie ea din Vest, fie pe partea estică. În acelaşi timp sunt o serie de produse care pot fi produse cu mare succes aici în Republica Moldova şi care ar putea fi exportate atât în Vest, cât şi în Est, produse cu valoare adăugată sporită. Sunt produse tradiţionale care erau obţinute aici în Republica Moldova.
Mă refer aici în primul rând la plantele medicinale, uleiul eteric, şi multe alte plante care ne dau o producţie care este şi calitativă şi care este solicitată pe diverse pieţe. În acelaşi timp moldovenii ar trebui să simtă pulsul pieţei. Acolo unde există o cerere, înseamnă că există o nişă care poate fi ocupată de unii producători din ţară. Şi dacă cândva vorbeam că în Republica Moldova producătorii nu prea au posibilităţi pentru a-şi mări asortimentul de produse, pentru a creşte produsele, acum situaţia s-a schimbat. Există oportunităţi diverse pentru a te manifesta, dar trebuie să înveţi să le valorifici. Şi mi se pare că aici e problema cea mai mare care trebuie să fie soluţionată atât de producători, cât şi de exportatori, cu ajutorul statului.”
Europa Liberă: Odată cu semnarea - foarte posibilă în curând - a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător RM-UE, cu deschiderea pieţei moldoveneşti pentru produsele europene, agricultorii, producătorii moldoveni din domeniu vor intra inevitabil în suferinţă profundă, cum sperie unii politicieni sau avem de a face cu o exagerare?
Viorel Chivriga: „Eu zic că sunt nişte aluzii care trebuie să fie trecute cu vederea. În primul rând mă miră faptul că nimeni din cei care critică vehement acordul care va fi parafat la toamnă, nu critică acordul de comerţ liber cu Turcia de exemplu, sau cu statele din CSI. Aici nu văd nici o frică şi nu cred că ar trebui să, apară o frică în rândul producătorilor agricoli, ai celor din industrie, în timp ce vorbim de Acordul de liber schimb care am fost negociat cu UE.
Apar oportunităţi foarte mari pentru cei care vor să devină mai competitivi, apare o posibilitate unică de a moderniza întreprinderile din Republica Moldova, apare o posibilitate unică de a facilita investiţiile care practic vor determina semnale trimise din Republica Moldova pentru investitorii de talie mare, de talie regională şi internaţională.
În acelaşi timp, sunt o serie de reforme care sunt realizate din 2010 încoace şi care trebuie să fie finalizate. Şi aici au cred că e cea mai mare victorie pe toată durata negocierii acordului de liber schimb.
Dacă revenim la producătorii agricoli, da, sunt unii care nu vor putea să intre în competiţie cu exportatorii de produse similare din Vest. Aici e vorba de calitate, de preţuri, de costurile de producere care sunt aici în Republica Moldova foarte mari, dar trebuie să ţinem cont că avem foarte mulţi producători agricoli care vor fi competitivi şi deja sunt. Intrarea în vigoare a acordului va însemna un transfer enorm de tehnologii în sectorul agro-industrial, de experienţă şi de expertiză. Sunt lucruri care lipsesc acum cu desăvârşire în Republica Moldova. Dacă comparăm avantajele cu dezavantajele care vor fi pe termen scurt, ele prevalează în mod evident.”
Europa Liberă: Care producători sunt mai bine pregătiţi pentru confruntarea cu concurenţa occidentală? Care – mai rău?
Viorel Chivriga: „Putem să luăm după grupele de bunuri care evident acum sunt importate masiv în Republica Moldova: e vorba de carne, e vorba de lactate, e vorba de peşte, e vorba de hrană destinată animalelor şi de o serie de preparate alimentare şi produse alimentare la care balanţa comercială este clar negativă.
În acelaşi timp, poate într-o mare măsură vor apărea unele dificultăţi pentru cei din sectorul vegetal, crescătorii de fructe şi legume. Dar o astfel de teamă ar putea să apară numai pe termen scurt. Aici apar unele schimbări destul de pozitive în ultimii ani şi cred că producătorii de fructe şi legume vor putea fi competitivi pe piaţa internă şi vor începe să fie competitivi şi pe extern. Temerile sunt mici, dar avantajele sunt cu mult mai mari şi, în baza acestor concluzii, eu cred că acordul de liber schimb va aduce mari transformări în economia naţională, inclusiv în sectorul agroindustrial.”
Europa Liberă: Sunt prevăzute mecanisme de protecţie a pieţei locale în Republica Moldova care să asigure un sprijin pentru producătorii locali?
Viorel Chivriga: „Sigur. Mie îmi pare că negociatorii moldoveni au negociat foarte bine. Şi sunt unele perioade de eliminare graduală a taxelor vamale la produsele agroalimentare ajung până la 10 ani – e un timp destul de rezonabil pentru producătorii agricoli, ca să se conformeze şi să lucreze foarte mult asupra modernizării întreprinderilor pe care le gestionează. E o perioadă de timp în care pot fi făcute foarte multe lucruri. Astfel de măsuri de protecţie nu sunt unicele, ar mai putea fi şi altele, dar ar fi foarte bine ca în această perioadă, în 5-7 ani statul să lucreze cu agenţii economici foarte intens asupra creşterii producţiei întreprinderilor din sectoarele economiei naţionale. Astfel avem şi răgaz pentru a moderniza întreprinderile, dar avem şi timp suficient pentru a crea un mediu concurenţial, un mediu de afaceri foarte atractiv şi foarte puternic. Timp este, mai trebuie voinţă şi dorinţă.”
Europa Liberă: La nivel de comunicare interumană mulţi deplâng dispariţia unor produse agricole, alimentare care au gust în favoarea celor „grăbite”, fără gust. E o problemă aici sau sunt doar sentimente?
Viorel Chivriga: „Eu cred că e sentimentalism mai mult. Dar atunci când există un asortiment foarte mare de produse agroalimentare fiecare consumator poate să-şi găsească produsele care sunt interesante pentru ei, care pot fi consumate şi după aceia să spui că are un gust excepţional pur moldovenesc. Produse sunt de toate felurile, dar ar trebui într-adevăr de atras o atenţie mare asortimentului de produse pe piaţa. Este în beneficiul consumatorilor.”