„Am rădăcini aici cel puţin de la începutul secolului XIX”

Fostul ministru de externe al României Teodor Baconschi a lansat la Chișinău, volumul de mărturii diplomatice „Legătura de chei". Valentina Ursu i-a solicitat un interviu.

Europa Liberă: Aţi ales să lansaţi volumul la Chişinău. De ce?

Teodor Baconschi: „Singura lansare de până acum a fost la târgul de carte de la Bucureşti. Şi am ales Chişinăul ca al doilea punct, în acest mic turneu de promovare a cărţii tocmai pentru că mi-e la suflet. Am rădăcini aic cel puţin, de la începutul secolului XIX şi, totodată, pentru că în cartea „Legătura de chei”, Republica Moldova are un loc aparte. Mă concentrez, mai cu seamă, pe ce am făcut ca ministru de Externe. Şi, în această ipostază, care a durat cam doi ani şi ceva, am avut relaţia bilaterală Bucureşti-Chişinău în prim-plan.”

Europa Liberă: În aceşti 21 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, relaţia moldo-română, începută cu podul de flori, a ajuns până la război diplomatic, pentru că au fost expulzaţi şi diplomaţi ai României din Republica Moldova. Acum cum vi se pare această relaţie? Şi cooperarea satisface interesele celor două părţi: Chişinău şi Bucureşti?

Teodor Baconschi: „Da şi nu. Suntem pe direcţia bună. Eu am încercat, în acord cu preşedintele Traian Băsescu, să pun mult mai mult conţinut european în relaţia noastră. Tot ce ţine de afinităţile patrimoniale, lingvistice, istorice e o evidenţă, nu trebuie să o mai demonstrăm. Dar cum amenajăm situaţia de azi? Noutatea a fost că ne-am dat seama că, alături de Suedia şi Polonia, care se ocupă intens de Parteneriatul Estic, România poată să fie un al treilea membru în troica aceasta de state UE, care facilitează parcursul european al Republicii Moldova. Noi nu am vrut să avem monopolul pe această funcţie, ci, mai degrabă, co-responsabilitatea. Dar aceasta şi pentru că Bruxelles-ul crede în ce spunem, cunoaştem problemele, terenul, viaţa politică de aici. Suntem, deci, un avocat cu această vocaţie.”

Europa Liberă: A propos, s-ar putea Republica Moldova integra în UE fără asistenţa şi sprijinul venit din partea României? Este o idee care a fost acreditată de către guvernarea comunistă mai mulţi ani.

Teodor Baconschi: „Nu prea. Pentru că România este şi vecina geografică. Deci, aşa cum pentru noi, la Bucureşti, Ungaria, ne place sau nu, e culoarul fizic, unde, cel puţin, pe autostradă, ajungi în Vest. La fel şi România e anticamera europeană a Republicii Moldova. Dar şi la noi a fost o schimbare de abordare, adică o noutate, pentru că eu n-am mai încurajat ipostaza aceasta a unei Românii care dă lecţii ca unui elev mai sărac. Mai degrabă am zis: dacă tot avem această bază comună, să traducem relaţia nu numai în termen de parteneriat bilateral, de investiţii sau de alte proiecte, ci şi în termen de valori şi standarde de proceduri. Or, guvernul AIE, sub Vlad Filat, a făcut primi paşi importanţi în această nouă logică. Şi sper ca noul guvern, rezultat prin înţelepciunea liderilor locali, pentru că se putea prelungi această criză... Criza politică e un lux prea mare pentru o ţară ca Republica Moldova. Deci aveţi nevoie de o stabilitate, aveţi nevoie să lăsaţi un guvern pro-european să lucreze.”

Europa Liberă: Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius ar fi unul decisiv pentru destinul Republicii Moldova?

Teodor Baconschi: „Eu zic că da, pentru că treceţi în altă categorie. Dacă punctele de pe agenda europeană, liberul schimb, vizele, Acordul de Ascoeire, dacă bifaţi aceasta, dacă se parafează Acordul de Asociere, semnalul politic pe care îl va da nu doar comisarul european pentru extindere, ansamblul statelor membre şi instituţiile europene, toate vor vedea Republica Moldova ca detaşându-se din pluton. Sigur că sunt şi alte state în Parteneriatul Estic, nu prea, nu au livrat rezultate. De aceea aşteptările pe Moldova au crescut, în ultimii 2-3 ani. Iar ce am făcut noi, inclusiv cu grupul de prieteni ai Moldovei în UE, a fost extrem de important.”

Europa Liberă: Domnule Baconschi, într-o analiză efectuată de Stratfor se spune că Rusia ar obţine victorii semnificative în mai multe ţări din Europa de Est, profitând de criza financiară din Uniunea Europeană. Printre acestea se numără şi România, cel mai mare susţinător al Moldonei pe calea integrării europene. Pot apărea obstacole, în acest moment?

Teodor Baconschi: „Mie mi se pare eronată abordarea în alb şi negru, din pirmii ani, după cădeărea comunismului şi a URSS şi anume: eşti cu Vestul – eşti împotriva Rusiei... E o prostie. Vestul a resetat această relaţie. Rusia nu poate trăi fără piaţa de gaze din UE, fără tehnologia UE, fără transferul acestei tehnologii şi fără, până la urmă, o atmosferă de conclurare pe termen lung. Pentru că fiecare are problemele lui, iar un stat mare are probleme mari. Cred că şi în relaţia Bucureşti-Chişinău, dacă noi spunem răspicat: apropierea aceasta de UE este benefică pentru stabilitatea regiunii şi, totodată, face din Republica Modlova nu un stat cenuşiu, tampon, care, de fapt, încurcă pe toată lumea, ci un coridor. De pildă, şi la noi există, după traumele aduse de regimul comunist, şi de ceea ce a fost o invazie a URSS, ne-au invadat şi pe noi, cum au invadat toate statele care 50 de ani au stat prizoniere, în spatele cortinei de fier. Bine, aceasta e memoria istorică, să o lăsăm istoricilor. Pe noi ne interesează cum amenajăm, pentru actuala şi viitoarea generaţie, un spaţiu euro-rusesc civilizat, predictibil, în care să renunţe treptat la temele războiului rece, la tensiuni artificiale şi, mai ales, că şi Uniunea Europeană, ca actor global, cu cei 28 de membri deja, Kroaţia fiind admisă de la 1 iulie, dar şi Federaţia Rusă ca atare sunt parteneri care se luptă şi cu concurenţa globală, nu? E vorba de puterea Chinei, în creştere, e vorba de state şi economii foarte puternice, cum e India sau Africa de Sud, Brazilia. Prin urmare, e mai înţelept şi eu cred că treaba aceasta se înţelege corect şi la Moscova, şi în capitalele europene, mai înţelept să creăm un spaţiu în care conlucrăm decât un nou război rece. Un nou război rece ar duce la irosirea tuturor energiilor noastre, în timp ce alţii se dezvoltă. Or, fiind într-o societate globalizată şi într-o competiţie economică mondială, e de datoria noastră să punem la bătaie diplomaţia, inteligenţa, bunul simţ, soluţiile inovative, astfel încât să acomodăm aceste două mari, foste blocuri rivale, din punct de vedere geostrategic, şi să le transormăm într-un spaţiu de valori mai mult sau mai puţin compatibile.”

Europa Liberă: Şi totuşi Moscova insistă pe crearea Uniunii Euroasiatice. Ar fi o alternativă pentru Uniunea Europeană? Şi de ce această competiţie? Ce state pot fi ademenite ca să adere la această nouă Uniune Euroasiatică?

Teodor Baconschi: „Poate or fi unii, care s-ar putea să nu aibă alternativă. Dar Moldova are alternativă. Aceasta e diferenţa. Eu nu voi cita acuma alte state post-sovietice care poate ar fi interesate de Uniunea Euroasiatică. Dar Moldova nu văd de ce ar fi. Pentru că ea e în dialog avansat cu Uniunea Europeană. E vecină cu un stat membru UE şi NATO, prin urmare, are culoar, doar să vreţi, să nu lăsaţi fantomele din trecut să ocupe şi scena actuală. Or, aceasta se poate face dacă există şi sprijin popular pentru proiectul european. Senzaţia mea, comparând evoluţia Republicii Moldova, în ultimii 5 ani, este că încet-încet, mai cu seamă tinerimea, îşi dă seama că aceasta e calea. Şi atunci apare şi o nouă generaţie de alegători, de votanţi. Mi se pare că ceea ce părea acum 10 ani un vis imposibil, acuma...”

Europa Liberă: ...începe să devină realitate...

Teodor Baconschi: „...începe să devină o realitate. Şi de aceasta Vilnius e foarte important. Dar cel mai important este să faceţi acele reforme care duc democraţia în Republica Moldova într-un punct ireversibil.”

Europa Liberă: Domnule Baconschi, dar Transnistria ar fi un impediment pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană? Şi, prin prezenţa militară rusă în zona de Est a Republicii Moldova, se compromite, într-un fel, integrarea teritoriaă a ţării?

Teodor Baconschi: „”5+2”, faimosul format de dialog pentru soluţionarea acestui conflict îngheţat nu prea funcţionează. Încrederea între Tiraspol şi Chişinău e mică. Totuşi la Tiraspol s-a schimbat generaţia şi mă aştept încă ca noul lider Şevciuk să fie mai fie suplu, mai inteligent în opţiunile sale. Şi e nevoie să ajungă la măsuri de încredere, acestea se pot face. Chişinăul mi s-a părut foarte deschis şi îngăduitor, suplu, din punct de vedere diplomatic. Ne aşteptăm şi de partea celalată la o reacţie de tipul acesta, pentru că, altfel, toată lumea pierde. Pe când aşa, tot ce trebuie să demonstraţi şi dincolo de Nistru, este că toată lumea câştigă, dacă se vorbeşte la trecut de acest conflict. Armele au ruginit în arsenale sau au fost traficate, scoase de acolo şi vândute, cine ştie pe unde. Deci nu putem să stăm într-un muzeu al URSS. URSS s-a dus şi noua Rusie e altceva. Timpul trece, istoria s-a accelerat, vin alte generaţii, alte problematici. Ca atare, sunt încrezător că, mai cu seamă acuma, aveţi în fruntea guvernului un diplomat exeprimentat, se va reuşi o reluare a dialogului. Transnistria, cu tot apetitul ei separatst, e o ficţiune, deci, trebuie să rămână integră Republica Moldova. Că de enclave din acestea artificiale, care nu se pot susţine singure, ne-am săturat. Adică nu sunt nicăieri soluţii. Şi uite, putem face o analogie, să zicem, deşi fiecare caz e particular, dar Kosovo, pentru că au fost conflicte, ură internetnică, tensiuni, abuzuri, s-a ajuns la un punct în care ruperea acestei provincii de Serbia a devenit ireversibilă. Dar, pe de altă parte, constatăm că, în cazul Kosovo, nu putem vorbi de un stat sustenabil. E un fel de protectorat. Bine, şi-au asumat atributele unui stat suveran, emit paşapoarte şi aşa mai departe. Dar destinul comun al kosovarilor şi serbilor nu este tot în UE? Adică ne putem imagina că fosta provincie sârbească şi actualul stat kosovar vor putea să aibă destine geopolitice...”

Europa Liberă: ...separate...

Teodor Baconschi: „...paralele, opuse, în contradicţie unul cu altul? Nu. Dacă transferăm treaba aceasta în cazul Republicii Moldova, ajungem la aceeaşi concluzie. Domnul Şevciuk e tânăr, nu are nepoţi. Dar va avea nepoţi. Nepoţii aceia în ce spaţiu vor trăi? Vor trăi într-un muzeu al URSS? Sau vor trăi, aşa cum sperăm, într-o Europă extinsă, pacificată şi care să se dezvolte în continuare?”

Europa Liberă: Deci Moldova în UE cu Transnistria, înţeleg din ceea ce vorbiţi dumneavoastră la microfonul Europei Libere. Modova în UE cu Transnistria?

Teodor Baconschi: „Da, aşa mi se pare logic. Ar apărea probleme mult mai mari de gestionat în timp, pe un scenariu de dezmembrare, de separatism decât dacă într-o unică republică se pot găsi mijloace de integrare.”

Europa Liberă: Ce răspuns aveţi pentru acele voci care acreditează ideea că armata rusă nu poate să plece de la Nistru, din moment ce NATO a ajuns la Prut?

Teodor Baconschi: „Sigur că relaţia Federaţia Rusă-NATO a avut suişuri, coborâşuri, dar ea e constantă. Şi pe temele majore înţelegerea există. Eu nu îmi imaginez Transnistria ca pe un avanpost al Federaţiei Ruse împotriva NATO. Acolo e un arsenal, cum spuneam, destul de ruginit. Din câte sunt informat, e adevărat că ofiţerii, corpul de ofiţeri din fosta armată a 14-a provin dintre localnici şi e adevărat că e o capcană, nu ai unde să-i retragi, că au familii aolo şi asta e. Dar ideea aceasta de zonă militarizată şi aşa mai departe e atât de anacronică, din alt film, încât e greu de susţinut.”

Europa Liberă: Credeţi că relaţia României cu Fedraţia Rusă se râsfrânge în vreunfel asupra evoluţiilor din Republica Moldova?

Teodor Baconschi: „E de datoria Bucureştiului să încălzează relaţia cu Moscova şi, totodată, să explice că noi nu...”

Europa Liberă: Cum şi de ce trebuie să fie încălzită această relaţie?

Teodor Baconschi: „Pentru că nu ai cum să faci abstracţie de Federaţia Rusă: 11 fuse orare. Şi , cu atât mai mult, eu susţin că România abia acuma, de vreme ce are un nou statut geostrategic, şi geopolitic, ca membru deplin NATO şi UE, abia acuma poate discuta fără complexe legate de trecut cu Federaţia Rusă. Şi nu numai că poate, trebuie să o facă. Pentru că acest lucru a fost descifrat corect şi de alte foste state din Pactul de la Varşovia. Polonia, Ungaria, Cehia – toate au avut probleme cu URSS, de un fel sau altul. Nimeni nu a uitat trecutul. Dar, în acelaşi timp, s-a intrat într-o nouă etapă în care se conclurează. Vedeţi, statele citate, care sunt, de fapt, membre în acest grup informal de la Vişegrad, au intrat în UE şi în NATO înaintea noastră. Poate că de aceasta şi resetarea relaţiei româno-ruse s-a....”

Europa Liberă: ...e mai grea?

Teodor Baconschi: „...s-a întâmpmlat mai încet. Dar cred că e o sarcină a viitorului deceniu diplomatic să ajungem la o abordare selelctivă. Adică una e să spui: „Domnule, avem comisii de istorici şi aşa mai departe”. În definitiv, ştiţi ce spun şi eu în cartea mea, „Legătura de chei”? Spun şi treaba aceasta: trebuie să ne aducem aminte că, dincolo de sisteme politice, şi de utopii ideologice, popoarele respective au suferit. Noi trebuie să avem, aşa cum le cerem, să spunem, ruşilor, înţelegere pentru ceea ce a făcut comunismul sovietic în alte state, trebuie să avem înţelegere şi faţă de suferinţa naţiunii ruse, în perioada lungă de comunism. Pentru că GULAG-urile nu erau centre de agrement, erau o întreagă industrie a prizonieratului, a muncii forţate, a traumei sociale de profunzime. Or, trebuie să avem înţelegere reciprocă şi, din punctul acesta de vedere, adică, de aceea e important dialogul cultural. De aceasta e important ca membrii, rusul obişnuit, cu românul obişnuit, să vadă undeva, nu doar întâlniri la vârf, nu doar comunicate oficiale, sau câte o explulzare de diplomaţi, ci, mai degrabă, contacte interumane vii. Aceasta e foarte important, penbtru a stabili o nouă atmosferă. Şi să ştiţi că Federaţia Rusă este prezentă în România şi economico-industrial, dar şi cultural.”

Europa Liberă: Investiţiile ruseşti sunt semnificative în economia României.

Teodor Baconschi: „Şi aceasta. Dar, eu, de exemplu, descopăr, prin câteva edituri româneşti, noul roman rus, acesta din ultimii ani. Deci acesta e un instrument de apropiere esenţial. Pentru că trăim prea mult din prejudecăţi, adică din clişee, fabricate în trecut, care au inerţia lor, le transmitem poate şi copiilor noştri. Dar ele nu mai corespund realităţii de astăzi. Adică e suficient să te uiţi, sigur, Moscova, Petersburg sunt nişte metropole poate mai occidentalizate poate decât multe oraşe din Estul recent integrat în UE.”

Europa Liberă: Domnule Baconschi, dar antiromânismul ar însemna şi antieuropensim?

Teodor Baconschi: „Eu zic că da. Adică să nu vezi că geografia ne obligă, nu doar istoria. Să punem proiectul de integrare europeană al Republicii Modlova în ecuaţia românească înseamnă să fii orb sau răuvoitor.”

Europa Liberă: Dar cum s-ar explica această propagandă a românofobiei, promovată, mai cu seamă, de către partidele de extrema stângă în Republica Moldova?

Teodor Baconschi: „Se explică simplu: se specualează frica rusofonilor de o eventuală integrare: „Cu noi ce se întâmplă?”. Păi ce să se întâmple? Deveniţi şi voi, ca şi românofonii de aicea...”

Europa Liberă: ...cetăţeni europeni.

Teodor Baconschi: „...cetăţeni europeni. Deci aceastea sunt toate bătălii trecute pentru că ele exprimă Trecutul, trecutul cu majusculă. Nu e vorba aici de vreo preferinţă. Sigur că Bucureştiul lucrează ca stat democratic şi stat membru UE mai bine cu orice forţă politică veritabilă proeuropeană. Că au fost la dumneavoastră şi forţe politice care mimau, simulau orientarea europeană şi, de fapt, nu au livrat nimic. Deci nu vă mai întoarceţi în trecut! Acesta e imperativul pentru Republica Moldova. Sigur, şi noi în România – ca în orice democraţie imperfectă, că aşa e democraţia, e perfectibilă, nu e perfectă, numai dictaturile sunt perfecte sau se declară – şi noi avem, de multe ori, senzaţia: „Domnilor, păi, suntem obligaţi să alegem răul cel mai mic şi aşa mai departe”. E exact aceeaşi stare de spirit. Dar răul cel mai mic are mai mult bine în el, decât răul cel mai mare, aceasta e clar. Şi lucrurile, din procesul acesta de implementare de standarde europene, îmbunătăţesc şi calitatea guvernării, încet-încet. Adică se trezeşte societatea civilă, cetăţeanul zice: „Te votez, vreau transparenţă, vreau mai puţină corupţie, vreau instituţii mai apropiate de cetăţean, mai flexibile, mai puţină birocraţie”. Cetăţeanul unei democraţii are aceeaşi agendă, de la San Francisco până la Bucureşti şi sperăm şi până la Chişniău.”

Europa Liberă: La Chişinău, este aşteptat preşedintele României, Traian Băsescu...

Teodor Baconschi: „...pe 17 iulie.”

Europa Liberă: Ce importanţă trebuie să-i oferim acestei vizite?

Teodor Baconschi: „În logica celor discutate de noi, aici, trebuie să fie o vizită foarte importantă. Pentru că dialogul la nivel respectiv este esenţial. Şi pentru că preşedintele Băsescu are trecere în UE. E clar că, fiind unul dintre veteranii şef de stat membri, are deja vadul făcut şi poate ajuta foarte mult Republica Moldova. Vrea să o facă, poate să o facă.”