Fostul premier, liderul partidului liberal-democrat, la o „masă rotundă” cu câţiva analişti politici, despre învăţămintele pe care le-a tras din criza politică şi planurile sale de viitor.
La Chişinău a avut loc o discuţie în aceasta după amiază între fostul premier, liderul Partidului Liberal-Democrat, Vlad Filat, cu câţiva analişti politici despre învăţămintele pe care le-ar putea trage clasa politica moldovenească din recenta criză politică, rezolvată după nominalizarea şi acceptarea unui nou premier pro-democratic, Iurie Leancă, ca şi din celelalte crize politice prin care a trecut Moldova în ultimii ani.
Your browser doesn’t support HTML5
Vlad Filat despre învăţămintele crizei politice
Frica partidelor politice de alegeri anticipate, dar şi simţul responsabilităţii faţă de viitorul european al Republicii Moldova sunt motivele, constată Vlad Filat, care au făcut posibilă depăşirea celei mai recente crize politice. Iar căile prin s-a reuşit a fost comunicarea şi compromisul. „Un compromis poate nu întru totul rezonabil, dar necesar”, a spus liderul liberal democraţilor. Vlad Filat spune că este cu sufletul împăcat, dar trăieşte şi un sentiment de nedreptate, lăsând a se înţelege că a fost eliminat pe nedrept din funcţia de premier. Vlad Filat spune că mai are două regrete: lipsa de comunicare în interiorul fostei alianţe şi lipsa de timp acordat partidului pe care îl conduce. De altfel, Vlad Filat spune că ar da prioritate funcţiei de lider de partid, decât celei de prim ministru. Însă nu ar renunţa să revină în funcţii cheie ale statului:
„Eu în nici un caz nu mă consider ca politician care deja să transmită doar experienţă. Eu nu am plecat. Eu sunt. Şi încă urmează să contribui. Şi asta nu o luaţi ca lipsă de modestie. Urmează să contribui substanţial la ceea ce înseamnă procesul politic în Republica Moldova.”
Vlad Filat a spus că este prematur să dea o apreciere guvernului condus de colegul său de partid, Iurie Leancă. De altfel, a refuzat să dea aprecieri şi cabinetului de miniştri pe care l-a condus. Cât despre noua coaliție de guvernare pro europeană, Vlad Filat spune că viabilitatea acesteia va fi testată prin decizii şi fapte:
„Vreau să vă spun că nici în prezent nu este atât de uşor. Doar că acea înţelegere la care am convenit, care se reflectă şi în acordul de constituire a coaliţiei, prevede foarte clar platformele pe care avem discuţiile, dezbaterile şi unde putem să găsim soluţii, care se transformă în decizii. Viabilitatea nu depinde în nici un fel de comportamentul comuniştilor. Pericolul este în interiorul coaliţiei, aşa cum a fost şi în perioada precedentă.”
Ex-deputata Ecaterina Mardarovici spune că, în aparenţă, noua coaliţie de guvernare a învăţat din greşelile precedentei. S-a înţeles nevoia de reforme profunde, dar şi utilitatea comunicării, crede experta:
„Un lucru foarte important care a fost eliminat sperăm este că noua coaliţie nu are secrete. Pentru că secretele în cazul unor coaliţii este o armă care duce la izbucnirea conflictelor. A fost aşa şi în ADR. Pe de altă parte, s-a asigurat comunicarea prin acea structură de funcţionare a coaliţiei. S-a asigurat comunicarea, nu doar înţelegerea şi conştientizarea.”
Cu toate riscurile pe care le comportă o guvernare de coaliţie, aceasta este singura formă viabilă pentru Republica Moldova, consideră directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie. Însă, potrivit recentelor barometre de opinie publică, marea majoritate a respondenţilor ar opta pentru un sigur partid la guvernare, spune Arcadie Barbăroşie:
„Elitele de la guvernare au un rol important, fundamental în educarea societăţii. Comportamentul actorilor politici de la guvernare va educa în continuare societatea noastră să accepte guverne de coaliţie. Orice derapaje în calitatea guvernării au un impact negativ, afectează grav mentalitatea societăţii.”
În opinia experţilor, noua coaliţie de guvernare, dar şi noul cabinet de miniştri vor rezista până la alegerile parlamentare ordinare. Şi asta pentru că s-au format sub presiunea societăţii, dar şi a încurajărilor din partea partenerilor europeni şi americani. Iar timpul pierdut şi greu recuperabil pentru realizarea reformelor este lecţia care încă urmează a fi învăţată de clasa politică, spun experţii.