Miracole nu pot fi produse, dar reforme pot fi finalizate...

Europa Liberă: Să pornim această discuţie prin a vă cere un comentariu pe marginea rezultatelor ultimului sondaj de opinie care spune că un procent din cetăţenii Republicii Moldova se declară foarte mulţumiţi de modul în care trăiesc şi peste şaptezeci la sută din respondenţi sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie greşită. Ce se poate de schimbat?

Iurie Leancă: „Guvernul urmează să funcţioneze, pe o perioadă relativ scurtă, de un an şi jumătate aproximativ, până la următoarele alegeri. În această perioadă, miracole nu pot fi produse. Dar totodată pot fi finalizate anumite reforme care au fost iniţiate de către precedentul guvern. Pe anumite domenii, urmează să iniţiem sau să accelerăm mersul reformelor.

Dar ceea ce este important: cred că, peste un an şi jumătate, concetăţenii noştri vor avea ocazia să ne judece, în baza unor schimbări la faţă pe care le vor resimţi ei din plin. Vizavi de perceperea în societate: am depăşit o criză politică, care a marcat starea de spirit din societate, care a marcat percepţia pe interior, dar şi pe exterior asupra elitei politice, asupra clasei politice, asupra felului cum actorii politic uneori, din păcate, înţeleg să construiască relaţia dintre ei. Şi sunt convins că acest sondaj care reflectă această percepţie, se bazează, în mare parte, pe criza profundă prin care am trecut noi.

Această lipsă de încredere, care a existat între actorii principali politici, bineînţeles, că a fost observată şi de către cetăţenii noştri. Acuzaţiile reciproce, deseori absolut nefondate, aceste animozităţi, acest comportament, uneori nu tocmai civilizat şi care ar sta la baza unui dialog, a unei democraţii şi a unor politicieni cu o anumită maturitate – iată toate acestea au lăsat o amprentă profundă asupra felului cum cetăţeanul ne vede pe noi aici.”

Europa Liberă: Dar s-a prăbuşit încrederea nu doar în partidele politice, dar şi în instituţiile statului pentru că, în topul preferinţelor, guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia sunt creditate cu sub douăzeci la sută.

Iurie Leancă: „Am depăşit această criză prin faptul că am reuşit totuşi să punem de o parte interesele mai înguste de partid, de grup etc. şi am reuşit să identificăm compromisul absolut necesar în interesul cetăţeanului. Deci, iată, faptul că am reuşit acest lucru îmi permite să vorbesc, cu o anumită doză de încredere şi de optimism, că, prin acţiunile noastre, ale executivului, ale Parlamentului, ale instituţiilor subordonate, să revenim la starea de normalitate, să redăm cetăţeanului încrederea. Fiindcă doar în baza acţiunilor şi rezultatelor, vom putea să obţinem, din nou, sprijinul din partea cetăţenilor, încrederea din partea lor, încrederea în viitorul Republicii Moldova, în ansamblu.

Sper că cetăţenii observă că totuşi există o altă ambianţă, o altă atmosferă şi la nivelul Parlamentului, şi la nivelul executivului. Încercăm, depunem eforturi, în primul rând, să reclădim o temelie de încredere între noi.

Şi dacă vom reuşi acest lucru, iar tendinţa este pozitivă, sunt convins că va avea un efect pozitiv şi asupra percepţiei din partea societăţii, a guvernului, Parlamentului, Preşedinţiei. Este un obiectiv deloc simplu, dar un obiectiv fezabil. Prin deschidere, prin comunicare, comunicare pe toate nivelele, în interiorul executivului, între executiv şi Parlament, între noi şi societate, şi omul simplu, cred că vom putea recâştiga această încredere.”

Europa Liberă: Domnule Leancă, clasa politică insistă pe ideea că prioritatea numărul unu trebuie să rămână integrarea europeană. Şi totuşi în topul preferinţelor cetăţenilor această integrare europeană se regăseşte ceva mai jos decât lupta cu sărăcia, lupta cu şomajul, lupta cu corupţia. Cetăţeanul ar avea alte priorităţi decât guvernanţii?

Iurie Leancă: „Nu văd absolut nicio discrepanţă între prioritatea la care v-aţi referit, una fundamentală, de integrare europeană, şi lupta cu toate aceste probleme şi provocări: sărăcie, lipsa de locuri de muncă bine plătite, lipsa de rezultate palpabile în lupta împotriva acestui flagel, corupţia.

Fiindcă, de fapt, problema este în insuficienţă de comunicare, în insuficienţă de explicare ce înseamnă integrarea europeană. Integrarea europeană nu înseamnă doar regim liberalizat de călătorii, când poţi fără viză, fără nicio problemă, să te deplasezi în orice ţară membră a aranjamentelor Schengen din Uniunea Europeană.

Integrarea europeană înseamnă mult mai mult decât acest lucru, înseamnă crearea unor astfel de sisteme, unor astfel de instituţii, care vor lupta eficient cu corupţia, care vor asigura o funcţionalitate a instituţiilor statului şi interesul primar al cărora va fi să servească cetăţeanul, va însemna birocraţie care presează servicii calitative cetăţeanului, va însemna crearea unui mediu propice pentru atragerea investiţiilor în Republica Moldova şi aceasta înseamnă locuri de muncă suplimentare bine plătite, aceasta înseamnă o educaţie calitativă, aceasta înseamnă să facem din Republica Moldova un stat funcţional.

De ce cetăţenii noştri se simt bine, se integrează confortabil în alte ţări din Uniunea Europeană? Fiindcă sistemul politic, economic, social este prielnic. Deci tot ce trebuie să facem noi – să aplicăm exact aceleaşi metode, acelaşi instrumentariu pe care oamenii noştri l-au văzut în alte ţări şi acolo s-au integrat de minune. Aceasta înseamnă integrare europeană.

Şi atunci, dacă vom fi cu adevărat antrenaţi în această muncă enormă, de modernizare a Republicii Moldova, atunci vom reuşi să diminuăm acest flagel al corupţiei, vom reuşi să facem aşa încât mai mulţi bani să vină în bugetul statului, să putem creşte programe sociale, să putem avea mai mulţi bani pentru infrastructură, mai multe locuri de muncă şi aşa mai departe. Deci este o relaţie absolut interdependentă.”

Europa Liberă: Dar această corupţie s-a înrădăcinat mai mult tot în instituţiile statului, nu în cele private. Şi aici, problema problemelor: cine luptă? Cei din interior, care până acum au acceptat-o sau chiar au promovat această corupţie?

Iurie Leancă: „Corupţia este pe două dimensiuni, din câte ştiu eu: mica corupţie, care irită la fel de mult, poate, ca şi corupţia aia mai mare. Poate că nu prezintă pericol pentru funcţionarea statului, cum e corupţia mare care implică funcţionari, demnitari şi aşa mai departe. Dar oricum, cetăţeanul simplu, atunci când merge la un oficiu, la spital, la şcoală şi aşa mai departe – nu vreau să demonizez aceste categorii, dar ştim că se mai întâmplă – mergi să obţii un certificat, o autorizare şi deseori eşti supus anumitor solicitări de mită sau, în interacţiune cu reprezentanţii instituţiilor de forţă, şi aşa mai departe.

Deci noi trebuie să ne axăm, în egală măsură, pe eliminarea acestei corupţii mici. Şi, în programul de guvernare, ne-am propus să continuăm politicile de aşa-zisa e-guvernare, când interacţiunea între cetăţean şi funcţionar se va diminua la maximum, când doar prin internet poţi să obţii tot felul de autorizări, tot felul de acte de care ai nevoie. Şi atunci va dispărea şi această corupţie, prin reforma de mai departe a poliţiei, a poliţiei rutiere, prin aceste camere de luat vedere de-a lungul străzilor. Deci, iată acesta este un obiectiv fezabil.

Sigur, corupţia despre care am vorbit, cel de-al doilea palier, pune în pericol instituţiile statului, viitorul statului, securitatea naţională fie în domeniul financiar-bancar, fie energetic, fie în alte domenii. Şi nu întâmplător, anume în perioada instabilităţii politice, am constatat că au mai apărut câteva decizii de judecată pe diverse subiecte, care iarăşi pun în pericol anumite instituţii ale statului, banii publici şi, în ultima instanţă, interesul cetăţeanului.”

Europa Liberă: Bine, dar oponenţii dumneavoastră politici, atât comuniştii conduşi de Vladimir Voronin, cât şi liberalii, conduşi de Mihai Ghimpu, zic că cei mai mari corupţi s-ar afla chiar în guvern.

Iurie Leancă: „În primul rând, oponenţilor noştri, în mod special, Partidului Comuniştilor, aş vrea să le spun ceea ce le-am mai spus şi de la tribuna Parlamentului, atunci când am prezentat programul de guvernare: sistemul pe care l-am moştenit noi a fost clădit cu multă grijă de ei. Astfel încât, ar trebui să aibă mai multă decenţă, atunci când fac aceste acuzaţii. Deşi, pe de altă parte, orice opoziţie e firesc să critice guvernarea.

Şi tot în discursul meu am vorbit despre faptul că avem nevoie de o opoziţie constructivă, care să ne permită să ne verificăm mereu politicile. Dar, mă rog, aceasta e o chestie absolut firească, când opoziţia critică guvernarea.

În ceea ce priveşte aceşti miniştri, colegi, care fac parte din executivul de astăzi, m-am referit la acest subiect. Într-o ţară cu instituţii funcţionale, cu justiţie independentă, dar care judecă conform legii şi unde încrederea în justiţie e una cvasitotală, în cazul în care apăreau mai multe probe sau suspiciuni, sigur că puteai pune la îndoială integritatea anumitor miniştri şi puteai să le ceri să-şi suspende, cel puţin, funcţia respectivă.

Dar noi am spus cu toţii, în ultimii ani, că dorim un stat de drept şi am zis că e de abia un obiectiv, şi am vorbit că anumite instituţii, inclusiv cele de forţă deocamdată urmează doar să înveţe să obţină acest respect din partea cetăţenilor, să demonstreze imparţialitatea sau să demonstreze că nu judecă conform principiului justiţiei selective, deci, pe cei care fac parte dintr-un anumit partid sau din o anumită categorie, în primul rând, îi atacă. Iar dacă ceilalţi sunt inatacabili.”

Europa Liberă: Dar comenzile politice mai sunt la ordinea zilei?

Iurie Leancă: „Acum vorbim despre perioada de până la crearea noii majorităţi. Şi atunci când încă nu avem încredere în aceste instituţii, atunci când putem bănui şi aveam înainte suficiente elemente că, în baza unei decizii de a deschide, de exemplu, un dosar sau nu atât probele, cât. în mod special. o anumită indicaţie, din afară, eventual, atunci am convenit cu colegii că, până la decizia instanţei, pornind de la principiul constituţional despre prezumţia nevinovăţiei, atâta timp cât instanţa nu a demonstrat că un demnitar sau altul este vinovat, să-i oferim această şansă să lucreze mai departe, iar justiţia să-şi facă datoria.”

Europa Liberă: Domnule prim-ministru, aţi vorbit despre securitatea naţională. Cât de important este să fie asigurată această securitate naţională? Pe de altă parte, se discută despre nevoia unei securităţi energetice şi ca Moldova să nu mai fie dependentă de o singură sursă. Credeţi că e posibil acest deziderat să fie dus la bun sfârşit cu şanse?

Iurie Leancă: „Nu doar că e posibil, dar este un imperativ. Şi, pornind de la acest fapt, vă asigur că, în următoarele săptămâni şi luni, vom fi martori şi nu doar martori pasivi, ci actori activi, în clădirea unui sistem de alternativă. Săptămâna viitoare, voi prezenta priorităţile pentru primele o sută de zile, din momentul în care a fost inaugurat acest executiv. Şi, pe această dimensiune, vom prezenta doar câteva elemente foarte punctuale, dar care vor fi realizate în această perioadă.”

Europa Liberă: Unul ar fi darea în exploatare a gazoductului Iaşi-Ungheni?

Iurie Leancă: „Până la darea în exploatare, urmează să punem prima ţeavă. Iată începerea construcţiei acestui gazoduct va fi realizată, în această perioadă de 100 de zile.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, urmează să fie semnat şi acordul privind importul de gaze ruseşti. Până acum a fost o problemă spinoasă. Sunteţi încrezători că pot fi depăşite şi aceste neînţelegeri? Pentru că chiar cineva din membrii guvernului zicea că economia e dominată de politic.

Iurie Leancă: „Voi spune doar că e o problemă complicată şi complexă şi cu mai multe ramificaţii. Noi simţim nevoia şi e o nevoie de ordin economic, politic să elaborăm şi să semnăm cu partenerii noştri de la Moscova un nou contract de livrare a gazelor. E un dialog permanent. Chiar săptămâna viitoare colegii mei vor continua discuţiile cu partenerii din Federaţia Rusă. Nu este simplu, e adevărat, nu e doar problema în relaţia bilaterală dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă.

E o problemă cu anumite conotaţii pe plan european, fiindcă e un subiect care ţine de relaţia de ansamblu între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă. Şi chiar că Moldova nu e nici măcar candidat, dar iată faptul că suntem membri ai comunităţii europene energetice deja aduce anumite angajamente ale noastre care, peste un anumit timp, vor însemna şi beneficii. Dar cel mai important pentru noi este că acest dialog se menţine, iar acum, când avem guvern la Chişinău, vom depune eforturi susţinute pentru a găsi o formulă echitabilă, un compromis rezonabil, în acest domeniu, fără a aduce atingere angajamentelor noastre internaţionale şi intereselor noastre naţionale.”

Europa Liberă: Relaţiile economice cu Federaţia Rusă ar putea cunoaşte o dezvoltare?

Iurie Leancă: „Relaţiile economice cu Federaţia Rusă, în ultimii ani, au cunoscut o evoluţie ascendentă. Piaţa Federaţiei Ruse este deschisă pentru noi. E interesul nostru să lucrăm pe calitate.”

Europa Liberă: Cum trebuie înţeleasă percepţia cetăţeanului care în sondaje spune că Federaţia Rusă i-ar dori mai mult bine Republicii Moldova decât Uniunea Europeană?

Iurie Leancă: „Noi ne-am propus să avem relaţii foarte bune şi cu Uniunea Europeană, dar şi cu Federaţia Rusă. Sigur că relaţii cu caracter diferit, în ideea că ne dorim o integrare cu Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că dorim să construim un spaţiu comun, politic, economic, comercial. Semnarea Acordului de Asociere tocmai va servi acestui scop. Va însemna deschideri noi pentru produsele moldoveneşti pe piaţa enormă europeană, cu capacitate mare de cumpărare.

Şi, totodată, am spus: cu Federaţia Rusă dorim să menţinem această relaţie de cooperare, cu un dialog cât mai rezultativ, cu o deschidere şi un respect mult mai mare, ceea ce ne va permite să rezolvăm mai multe probleme, inclusiv cele spinoase, cum ar fi conflictul transnistrean, prezenţa militară şi aşa mai departe. Dar ceea ce este important pentru cetăţenii noştri e să facă totuşi analiza respectivă critică şi să înţeleagă care sunt interesele noastre, să nu neglijăm nici aspectul foarte important de asistenţă enormă financiară, de sprijin....”

Europa Liberă: A propos, fondurile europene pot fi un colac de salvare pentru prosperarea Moldovei?

Iurie Leancă: „Fondurile europene ne-au ajutat, începând cu 2009, prin susţinerea directă a deficitului bugetar, prin susţinerea reformelor în domeniile cheie, prin credite concesionale pentru dezvoltarea drumurilor, pentru dezvoltarea proiectelor sociale. Şi nu doar fondurile europene. Să ne referim şi la granturile americane, la irigare şi drumuri, hai să ne referim la banii japonezi, iată că am aprobat, în şedinţa de guvern, mandatul pentru ministrul Finanţelor să semneze un proiect de 45 de milioane de dolari pentru un bloc al Spitalului Republican. Ceea ce va permite să procurăm cele mai moderne echipamente, astfel încât cetăţeanul din Republica Moldova să aibă şansa de a fi tratat la cel mai înalt nivel. Mi-aş dori ca cetăţeanul din Republica Moldova să fie bine informat, iar noi avem această datorie să informăm concetăţenii noştri.”

Europa Liberă: În programul de guvernare, chestiunea transnistreană se regăseşte printre priorităţi?

Iurie Leancă: „Bineînţeles că da. Este o rană care mereu sângerează, iată, din prima zi de independenţă a Republicii Moldova. Atâta timp cât nu vom reintegra regiunea transnistreană în spaţiul politic, economic, cultural unic al Republicii Moldova, nu vom putea vorbi despre un sistem în întregime funcţional.”

Europa Liberă: Dar perspective clare de identificare a unei soluţii sunt?

Iurie Leancă: „Nu cred că astăzi cineva raţional şi cu judecată responsabilă s-ar aventura să facă anumite prognoze. Problema are două dimensiuni: una care depinde de Chişinău şi aici eforturile întreprinse anterior în a construi această atmosferă mai pozitivă, cu Tiraspolul, cu cetăţenii noştri din partea stângă a Nistrului.”

Europa Liberă: Dar politica paşilor mici este criticată mai mult decât salutată.

Iurie Leancă: „În momentul în care voi vedea că există propuneri de paşi mari, dar nu la nivel de teorie, deseori utopică, ci la nivel de paşi cu capacitate de a fi realizaţi şi să vedem exact atunci cum se apropie orizontul de noi, voi spune: „Felicitări!” şi voi insista să i se ofere Premiul Nobel pentru Pace. Deocamdată nu văd astfel de posibilităţi.”

Europa Liberă: Dar nu se văd de ce?

Iurie Leancă: „Fiindcă mai există a doua dimensiune, cea internaţională. Şi iată aici mai avem încă foarte mult de lucru. Sigur, criza prin care am trecut iarăşi a lăsat amprenta şi asupra percepţiei noastre, fiindcă am auzit, în repetate rânduri, de la partenerii noştri şi de la Tiraspol, dar şi de la cei care fac parte din mecanismul „5+2” că, iată, în lipsa unui interlocutor stabil şi previzibil la Chişinău, este foarte greu să te lansezi în discuţii serioase. Acum această premisă a fost înlăturată, slavă Domnului, astfel încât iarăşi va trebi şi ne ocupăm deja de acest lucru, să planificăm paşii următori, să demonstrăm că puterea este în deplină capacitate, capabilă să se axeze pe probleme mai mici sau mai mari, care vizează procesul în ansamblu, să demonstrăm, încă o dată, concetăţenilor noştri că obiectivul de integrare europeană este în interesul la fel de mult şi al celor care locuiesc în regiunile de est ale Republicii Moldova. Nu va fi simplu, problema s-a înrădăcinat, dar nu este absolut imposibilă. Prin aceste politici ale paşilor mici, vom putea, pas cu pas, să ne apropiem de o anumită finalitate.”

Europa Liberă: O întâlnire cu liderul administraţiei de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, ar fi posibilă?

Iurie Leancă: „Nimic nu trebuie de exclus. Politica pe care a promovat-o ex-premierul Filat, angajându-l personal pe liderul de la Tiraspol, a adus mai multe beneficii, ne-a permis să rezolvăm mai multe probleme. Şi aceasta înseamnă că orice contact, orice comunicare, orice dialog este benefic.

Pe de altă parte, trebuie să construim şi instituţional un dialog care să nu depindă doar de comunicarea unui sau altui lider, ci să facem aşa încât să apară o logică propriu-zisă a procesului. Şi indiferent uneori de voinţa actorilor politici, mă refer, în mod special, la colegii din stânga Nistrului, procesul să avanseze şi să ajungem acolo unde îşi doresc, de altfel, mulţi concetăţeni de-ai noştri din stânga Nistrului.”

Europa Liberă: Aţi şi spus că, săptămâna viitoare, urmează să efectuaţi o vizită la Bruxelles. Veţi mai merge şi în multe alte capitale europene şi nu numai. Pe cât de mult puneţi miza şi pe deplasările în interiorul ţării?

Iurie Leancă: „Eu vă mulţumesc pentru această întrebare. Sigur că voi merge la Bruxelles, este prima vizită, care, încă o dată, reflectă vectorul nostru de politică internă şi externă. Vizavi de următoarele multiple, cum aţi spus dumneavoastră, vizite, sigur că aici voi recalibra lucrurile şi prioritară va fi deplasarea în interiorul Republicii Moldova.

Sunt suficiente instituţii, persoane care se vor ocupa de vizite permanente în străinătate, în mod special, ministrul de Externe, doamna Gherman. Sigur că voi merge şi eu, şi preşedintele Parlamentului, preşedintele ţării, fiindcă vom încerca să facem aşa încât aceste vizite să aibă mult mai multă coerenţă şi să se axeze pe capitalele unde trebuie să mai punem umărul, pentru a rezolva o problemă sau alta.

Dar preocuparea cea mai importantă pentru mine, în calitate de prim-ministru, va fi, sigur, călătoriile prin interiorul ţării, comunicarea cu cetăţenii, identificarea problemelor de sistem, dar şi unele probleme individuale, fără care nu ne putem mişca înainte.”

Europa Liberă: Aţi depăşit problema desemnării viceminiştrilor? Pentru că e una încă din fosta guvernare.

Iurie Leancă: „Încă nu am depăşit, dar este o problemă prioritară. Şi am convenit cu colegii din coaliţie să depunem eforturi, astfel încât săptămâna viitoare, la următoarea şedinţă de guvern, să putem, cel puţin, lansa procesul de numire a viceminiştrilor, a şefilor de agenţii, acolo unde ei lipsesc.”