„Între Republica Moldova şi România poate să existe doar un parteneriat de sânge”

Vizita preşedintelui României, Traian Băsescu, la Chişinău a confirmat multe poziţii cunoscute, cum ar fi sprijinul României pentru integrarea europeană a Moldovei, şi a adus puţine surprize, ceea ce în termeni politici este bine. Cu ce mesaj a venit la Chişinău preşedintele Traian Băsescu şi mai ales care sunt promisiunile, proiectele comune cele mai importante? Relatează, Liliana Barbăroşie:

Cu ce mesaj a venit la Chişinău preşedintele României, Traian Băsescu?

„Între Republica Moldova şi România nu poate fi vorba despre parteneriate strategice, economice sau politice. Între cele două ţări poate să existe doar un parteneriat de sânge”, a spus astăzi la Chişinău Traian Băsescu, iar această declaraţiei i se pare redactorului-şef adjunct de la „Evenimentul Zilei”, ediţia de Chişinău, Valentin Buda, cea mai importantă din cele lansate de şeful statului românesc în această vizită:

„Întotdeauna până acum, şi nu e vorba doar despre Traian Băsescu, chiar dacă domnia sa este cel care a dat tonul acestei atitudini a politicienilor din România, fiind primul care şi-a întors faţă către Republica Moldova, dar oricare politician va veni din România susţine acelaşi lucru. Şi e foarte important că în întreaga societate românească acesta este curentul de opinie atunci când vine vorba despre Republica Moldova şi drumul Chişinăului spre Uniunea Europeană”.

Ar putea fi însă înfrânt acest curent, după plecarea lui Băsescu din garnitura puterii de la Bucureşti? Valentin Buda se declară convins că nu:

„E posibil ca acest curent să fie mai puţin pregnant, dar nu aş spune că neapărat din cauza politicienilor. Repet: există un consens la nivelul clasei politice din România referitor la Republica Moldova. Şi nu există nici o rezervă. Nu există nici un partid important în România care să spună că Republica Moldova nu are acel parteneriat de sânge despre care vorbea Băsescu cu România. Nimeni nu ar risca acest lucru pentru că s-ar descalifica şi ar risca să iasă în decorul vieţii politice dacă ar face o astfel de declaraţie. Singurul lucru care ar putea să diminueze un pic susţinerea pe faţă declarată ar putea fi chiar începerea procesului de integrare europeană, acolo unde Bruxellesul ar prelua o parte din prerogativele pe care România acum şi le asumă în îndrumarea Republicii Moldova către UE.”

În discursul de la Chişinău, Traian Băsescu a părut că vrea să le insufle moldovenilor şi că nu au nimic în comun cu viitoarea uniune euroasiatică promovată de Moscova, aşa că l-am întrebat pe Valentin Buda dacă la Bucureşti există îngrijorări legate de numărul mare de aderenţi pe care îl are acest proiect printre moldoveni:

Vizita președintelui României, Traian Băsescu, la Chișinău

„Politicienii de la Bucureşti nu au altceva de făcut decât să pedaleze în continuare pe acceleraţia în relaţia cu Republica Moldova şi să demonstreze că nu există alternativă pentru ea decât integrarea europeană –cea mai sigură cale spre prosperitate şi democratizare. Faptul că există acest trend nu ar trebui să-i duce spre resemnare, ci să-i mobilizeze spre a concentra mai multă energie în Republica Moldova pentru ca oamenii să înţeleagă acest lucru.”

În afară de întrevederile oficiale, Traian Băsescu le-a dat înainte de plecare o întâlnire şi unor reprezentanţi proeminenţi ai societăţii civile moldoveneşti. Tocmai pentru a insista pe legătura de suflet dintre cele două ţări, mai crede Valentin Buda:

„Aţi văzut poate întâlnirea cu latura neoficială a societăţii civile, cu oamenii care au fost la monumentul lui Ştefan cel Mare şi acea explozie de entuziasm cu care a fost întâmpinat preşedintele Traian Băsescu. Dincolo de întâlnirile cu oficialităţile, acolo unde se pun la cale proiectele concrete de colaborare, există această latură a societăţii civile care aşteaptă să vadă că legăturile nu sunt doar oficiale, ci şi de suflet. Întâlnirea vine în continuarea acestui gest, ca să confirme că preşedintele român nu e interesat doar de o relaţie superficială cu personajele din vârful ierarhiei politice, ci şi de oamenii din Republica Moldova cei despre care spunea că îi iubeşte şi simte aceeaşi dragoste venind către el dinspre ei.”

Lansarea, la sfârşitul lui august, a construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni este un subiect tratat cu multă atenţie de preşedintele român la Chişinău. Este vorba despre conducta pe care Moldova speră să o poată construi cu sprijin financiar european şi român şi care ar trebui s-o conecteze la sistemul european de gaze. Jurnalistul şi expertul în probleme energetice de la cotidianul „Adevărul”, Ion Preaşcă, crede însă că în subiectul conductei, lucrurile stau mai prost decât în declaraţiile oficiale:

„Au fost foarte multe declaraţii şi foarte puţine fapte. Există riscul ca nici la 27 august să nu pornească construcţia acestui gazoduct. Am impresia că autorităţile s-au pripit cu numirea acestei date. Pentru negocieri cu compania câştigătoare a licitaţiei a rămas o lună, prea puţin ca să se reuşească. Sigur că o asemenea conductă va fi o alternativă pentru asigurarea Moldovei cu gaze, dar nu se ştie dacă preţul va fi mai mic decât cel oferit de Gazprom. Garanţia ar putea fi doar dacă România ar fi asigurată sută la sută cu gaze şi să-i mai rămână pentru expert. Această garanţie ar putea apărea numai în vreo 5 ani, când se va începe extracţia de gaze din platoul Mării Negre. Până atunci, toate sunt la nivel de previziuni, lucruri care abia urmează să se realizeze. Păcat că durează atât de mult. Au fost piedici de tot felul, de aici, de la Moscova, dar nici România nu a fost interesată să avanseze prea repede cu acest proiect. România singură a fost obiectul unei proceduri de impeachment din partea Comisiei Europene pentru că nu a asigurat inteconexiunile cu ţările vecine pe gaze şi energie electrică, şi nu a deschis piaţa ca oricine să poată veni să cumpere gaze la preşuri interne. O asemenea situaţia ar fi lăsat România fără gaze sau ea ar fi trebuit să majoreze preţul pe interior ca să le menţină în ţară. De ce acum s-ar schimba poziţia României? Din cauza sancţiunilor care pot veni din partea Comisiei Europene.”