Până la 31 octombrie agricultorii pot solicita prin intermediul AIPA un ajutor financiar.
Pentru a diminua pierderile suportate de agricultori în urma secetei de anul trecut, Ministerul Agriculturii a decis să le ofere un ajutor bănesc între o sută şi patru sute de lei, în dependenţă de regiune. Banii, sub formă de credit, au fost oferiţi de Asociaţia Internaţională de Dezvoltare, a Băncii Mondiale, şi de ei vor profita, în primul rând, producătorii de grâu şi porumb. Detalii are Diana Răileanu:
Your browser doesn’t support HTML5
Ajutoare pentru agricultori, după seceta de anul trecut
Până la 31 octombrie agricultorii care deţin, cel puţin, un hectar de grâu sau o jumătate de hectar de porumb, pot solicita prin intermediul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură un ajutor financiar care ar acoperi parţial pierderile de pe urma secetei din 2012. Pentru a obţine banii, producătorii agricoli vor trebui să depună o cerere la primărie, după care o comisie specială va înainta solicitarea Agenţiei, explică directorul instituţiei, Petru Maleru:
„Nu trebuie să facă absolut nicio călătorie, decât la primăria locală, în localitatea respectivă originari ai căreia sunt, pentru a depune o cerere la comisia locală. Important este să se prezinte, dacă au sau nu, conturi bancare, fiindcă cei cu conturi bancare vor primi banii prin transfer, ceilalţi vor primi banii prin intermediul Poştei Moldovei, oficiile din localitatea lor.”
De banii proiectului „Suport de urgenţă pentru agricultura din Moldova” pot beneficia fermierii din întreaga ţară, cu excepţia celor din Briceni, Edineţ şi Drochia. Agricultorii cu care am stat de vorbă spun că banii oferiţi prin intermediul acestui proiect abia de acoperă 10 % din pagubele pricinuite de secetă. Totuşi, ghidându-se de proverbul „nemulţumitului i se ia darul”, majoritatea dintre ei acceptă ajutorul bănesc. Iată, de exemplu, ce crede Tudor Gorea, producător de la Rezina, raion în care agricultorii vor primi câte 150 de lei pentru un hectar de grâu:
Tudor Gorea
„150 de lei se egalează cu o găleată de motorină. E clar că e puţin, dar în condiţiile în care ne aflăm un ajutor de 150 de lei e benefic toată vremea. Ar fi fost bine să ne aliniem la ţările europene, recent sunt venit din Polonia unde primesc câte 800 de zloţi sau în banii noştri 2400 de lei, clar că ăsta e un ajutor destul de esenţial. Cu părere de rău, rămânem încă în urmă.”Anul trecut, pierderile de pe urma secetei au fost evaluate la peste 5 miliarde de lei – doar pentru culturile de grâu şi porumb. În lipsa unor politici bine orientate pentru dezvoltarea agriculturii, e de părere economista Tatiana Savva, de la Centrul Analitic Independent „Expert Grup”, Guvernul riscă să se împrumute cu zeci de milioane de dolari în fiecare an secetos:
„Noi nu putem să negăm faptul că sunt agricultori care în urma secetei din 2012 au rămas într-o situaţie foarte gravă. Acest împrumut este unul din posibilele răspunsuri ale Guvernului la consecinţele acestui fenomen, dar este necesar să se revadă absolut politicile atât în practicile de prelucrare a solului, de conservare a lui, practicile agricole la nivel de ţară. Până la urmă, cum vrem noi să vedem Republica Moldova, câţi oameni vrem noi să vedem că fac agricultură în Republica Moldova, ce fel de agricultură vedem noi în Republica Moldova?”
La părerea Tatianei Savva este important ca şi producătorii agricoli să perceapă agricultura ca pe o afacere şi să nu arate cu degetul la stat atunci când întâmpină greutăţi. Or, datele la care face referire economista de la Centrul „Expert-Grup” arată că doar 5 % din fermieri îşi asigură terenurile împotriva calamităţilor naturale cum sunt seceta sau grindina.