Labirintul justiției selective

Lipsa accesului liber la justiție, principiu fundamental pentru societățile democratice avansate, produce întrun final injustiție. Acest lucru îl cunosc în special păgubașii care ajung în labirintul justiției selective.

Cum a devenit injustiţia în Moldova o uzanţă

Dreptul de acces la justiţie, protejat de Constituţia Republicii Moldova, începe cu mult înainte de procesul de judecată şi însumează mai multe drepturi, cum ar fi dreptul la audieri echitabile, la consiliere juridică, la apărare sau la informare privind calitatea întrun proces sau altul. Statisticile CEDO, dar şi cercetările organizaţiilor pentru drepturile omului, arată că în Republica Moldova cel mai des se încalcă dreptul la acces la justiţie.

Cum e să nu ai acces la justiţie a simţit-o, la propriu, şi omul de afaceri de origine cipriotă George Savvides, venit în Moldova, acum câţiva ani, cu investiţii în construcţii. Când a descoperit că este fraudat de partenerii săi, a depus o plângere la poliţie, crezând că i se va face dreptate, dar în scurt timp a fost arestat în baza unui denunţ fals şi i s-au deschis, după cum spune el, mai multe dosare false:

George Savvides

„M-am dus la poliţie, la anticorupţie, ca să mă apere, dar m-am trezit fără drepturi, am fost arestat, nimeni nu mă asculta, la dosare nu am avut acces, ceea ce avea efect era, de exemplu, dreptul miniştrilor de a da indicaţii la telefon. Am auzit că ministrul Papuc dădea indicaţii cine să fie arestat”.

Avocatul omului de afaceri, Victor Vition, care acum încearcă să-l repună în repună în drepturi, spune că în câteva cazuri nu i s-a comunicat despre dosarele în care era cercetat şi din această cauză George Savvides nu a putut să-şi construiască o apărare adecvată, să ceară şi să obţină despăgubiri pentru prejudiciile cauzate:

„Aceasta se întâmplă foarte des. Toţi fac aşa, e o uzanţă. Eu nu am văzut procurori să informeze victima despre decizia adoptată. Şi dacă tu nu primeşti informaţia asta, procurorul clasează dosarul, şi nimeni nu-ţi repară prejudiciul, pe infractor îl lasă liber, iar tu ca şi cum ai fi nimeni. Nu ştii, şi, respectiv, nu poţi să mergi mai departe. La finisarea urmăririi penale, procurorul este obligat să-i aducă la cunoştinţă victimei dosarul, dar nu aşa, ci să-l citească, pagină cu pagină. În mod normal, dacă are informaţia, victima poate să vină cu probe noi sau vede dacă anchetatorul sau procurorul l-a amăgit. Dar dacă nu ştie, victima nu are nici un mecanism să se apere sau să combată probele sau, în general, să spună ceva”.

Avocatul spune că doar pentru a ridica informaţia din dosarele în care a fost vizat omul de afaceri cipriot i-a trebuit un an de zile. Pentru aceasta, spune el, a mers de cel puţin 30 de ori la Procuratură.

Directorul Centrului pentru Drepturile Omului, avocatul parlamentar

Anatolie Munteanu

confirma ca în Moldova cel mai des sunt încalcate drepturile cetăţenilor în perioada de până la procesul de judecată, când nu sunt audiaţi în condiţii echitabile sau nu li se comunică drepturile pe care le au şi aceştia nu fac uz de ele, ori nu-şi pot permite să angajeze un avocat:

„Cel mai mult a crescut numărul de petiţii cu plângeri la sectorul justitie şi la faza de prejustiţie, şi asta ar trebui să constituie o îngrijorare pentru autorităţi . Cetăţenii invocă nerespectarea garanţiilor procesuale, fie dreptul la apărare, fie alte drepturi garantate de procedurile respective".

Avocatul public Natalia Moloşag care apără cel mai des drepturile persoanelor cu venituri reduse spune că de multe ori reprezentanţii organelor de urmărire penală nu cunosc suficient de bine legea şi în multe cazuri nu comunică persoanelor că au dreptul la asistenţă juridică garantată de stat,m iar cetăţenii nu fac uz de acest drept şi din această cauză rămân în afara procesului de justiţie:

Natalia Moloşag

„La moment încă foarte mulţi, atât din organul de urmărire penală, cât şi din instanţele de judecată, încă nu cunosc procedura stabilită prin lege de solicitare a asistenţei juridice garantate de stat, de desemnare a avocaţilor, adică se folosesc de vechiul sistem, fără a lua cunoştinţă de legea nouă, de noul mecanism. Vreau să spun că acum există un consiliu naţional de asistenţă juridică garantată de stat, sunt cinci oficii teritoriale, care gestionează, eu aşi spune, destul de bine, în comparaţie cu ceea ce a fost până în 2008, când a intrat în vigoare legea nouă”.

CEDO a condamnat până în prezent Republica Moldova în peste 200 de cazuri, iar Guvernul a fost nevoit să plătească despăgubiri de aproximativ 15 milioane de euro. În cele mai multe cazuri, Guvernul Moldovei a fost condamnat pentru încălcarea dreptului la acces la justiţie, dreptul la proprietate, tortură și încălcarea libertății și siguranței.