Cotele lingvistice în universități și democrația (I. Cașu/Adevărul).
Despre „cotele lingvistice în universităţi şi democraţia” este comentariul istoricului Igor Caşu din „Adevărul”. Autorul analizează situaţia absolut nouă pentru R. Moldova în care absolvenţii liceelor cu predare în limba rusă, de exemplu, protestează împotriva a ceea ce părea a fi o interdicţie pentru ei de a concura pentru locurile „destinate” celor din şcolile de limbă română. „Admitem că limitarea dreptului rusolingvilor de a accede în grupele române este o discriminare, dar această discriminare provine din privilegiul care li s-a acordat sub forma cotei asigurate de 20% din locurile bugetare. Cu alte cuvinte, această discriminare poate fi eliminată numai dacă se renunţă la sistemul de cote pe criteriu lingvistic, adică la privilegiile de care s-au bucurat până acum”, apreciază editorialistul.
Editorialistul Nicolae Negru analizează în „Jurnal de Chişinău” cauzele şi consecinţele scindării PL. „În general, PL ratează o enormă, simbolică ocazie de a demonstra că este un partid european nu numai „ca formă”, dar şi ca esenţă, ca mod de funcţionare. Păcat”, apreciază dl Negru. Autorul susţine, totodată, că „nici perspectivele unui nou partid liberal iniţiat de liberalii reformatori nu sunt sigure. [...] Niciunul dintre membrii grupului de deputaţi liberali reformatori nu a fost supus testului electoral ca lider”. Însă, mai menţionează dl Negru, rolul de lider al unui PL de alternativă „i s-ar potrivi cel mai bine Anei Guţu”, care, între altele, „ar putea răspunde şi unei necesităţi stringente de implicare mai activă a femeilor în politica moldovenească, dominată de bărbaţi”.
Editorialistul Petru Bogatu îşi întitulează articolul său în „Jurnal de Chişinău” „Băsescu şi şansa unionismului de a intra în lupta politică”. Referindu-se la decizia exprimată ferm de Traian Băsescu de a solicita cetăţenia Republicii Moldova, dl Bogatu apreciază că „având dublă cetăţenie, Traian Băsescu va încerca, pesemne, să aducă unionismul din stradă, din starea sa de mişcare de tip Hyde Park, în jocurile de putere de la Chişinău şi Bucureşti”. Autorul nu exclude, totodată, „ca un loc aparte să-i fie rezervat în aceste planuri grupului de reformatori liberali care, după o vizită efectuată la Cotroceni, s-a desprins de Ghimpu şi a pus umărul în mod decisiv la constituirea coaliţiei proeuropene din Republica Moldova”.
Kommersant.md îl citează într-un articol pe ministrul Apărării Vitalie Marinuţa, care a comentat un anunț făcut într-un reportaj difuzat de televiziunea Zvezda despre faptul că Rusia s-ar pregăti să înzestreze pacificatorii săi din Transnistria cu helicoptere. „Moldova pledează pentru consolidarea măsurilor de încredere în Zona de securitate, ci nu pentru dislocarea acolo a tehnicii militare noi menită să amplifice capacităţile militare”, a declarat ministrul citat în articolul „Kommersant.md”.
Reacţia șefului biroului pentru reintegrare, George Bălan, la aceleaşi ştire este publicată de “Timpul.md”: Federația Rusă nu va aduce elicoptere pacificatorilor de pe Nistru. Informația apărută în presa rusă este o presupunere de-a unui jurnalist. George Bălan mai afirmă că o astfel de decizie se ia numai cu acordul autorităţilor moldoveneşti şi după discuţiile în cadrul Comisiei Unificate de Control, dar nu s-a făcut nicio propunere la nicio şedinţă a comisiei. Totuşi, şeful Biroul admite că una din părţi ar putea aborda această chestiune în viitor.