Moldova cea reală. Moldova digitală

O birocraţie „electronică” ar putea fi „Croitoraşul cel viteaz”, ar putea „doborî şapte dintr-o lovitură” – desigur nu este vorba de muşte, ca în basmul Fraţilor Grimm, ci de metehne ale birocraţiei: în primul rând ar putea face birocraţia mai rapidă, transparentă şi ar putea reduce semnificativ tentaţia mitei. Serviciul vamal anunţa marţi că se gândeşte la un program „Vămuirea Electronică”. Controlul şi monitorizarea licenţelor, permiselor, certificatelor s-ar putea face, de asemenea, electronic. Lucrurile înaintează însă mai încet decât şi-ar dori ministrul Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor, Pavel Filip, cu care a stat de vorbă Valentina Ursu:

Interviu cu Pavel Filip

Europa Liberă: Tehnologiei informaţiei îi revine un rol foarte important în combaterea corupţiei. Domnule ministru Pavel Filip, pe când aşteptaţi rezultate şi chiar credeţi că miza cea mare ar fi să scoateţi din zona gri banii care ar trebui să nimerească în bugetul statului? Recent l-am auzit pe premierul Leancă care făcea trimitere la digitizarea Republicii Moldova, enunţând că ar trebui şi banii să fie ridicaţi de către angajaţi doar prin intermediul cardurilor şi multe alte elemente care fac parte din a combate această economie subterană.

Pavel Filip

Pavel Filip: „Este adevărat. Şi noi aici am vorbit despre acest lucru nu o singură dată, ba chiar a fost elaborată şi strategia „Moldova digitală” care încă nu a fost aprobată, cu părere de rău, de către Guvern, dar sper, în timpul cel mai apropiat, să meargă, ca în sesiunea de toamnă a Parlamentului să fie aprobată şi în Parlament. Este adevărat, cel mai important lucru, pe care îl putem obţine, în urma digitizării proceselor, este combaterea corupţiei, este eliminarea oportunităţilor de a lua mită. Pentru că astăzi, să fim foarte sinceri, instituţiile statului oferă servicii cetăţenilor contra plată. Suntem în zona unui paradox, că iniţial cetăţeanul este pus în situaţia să ofere informaţii despre el statului, după care merge şi le cumpără contra bani de la stat, atunci când are nevoie de ele. Or, dacă vom avea toate serviciile digitalizate, cetăţeanul nu trebuie să meargă la autorităţile statului pentru a solicita o informaţie sau alta, pentru că autorităţile statului îşi găsesc informaţia despre cetăţeni singuri, atunci când îi interesează, apelând, fie într-o bază de date comune, fie într-un cloud, fie la un server mare, unde sunt stocate informaţiile pe departamente.”

Europa Liberă: Ce vă propuneţi în acest proiect de strategie, până în anul 2020?

Pavel Filip: „Sunt patru lucruri importante în această strategie, dar, în primul rând, asigurăm dezvoltarea infrastructurii; în al doilea rând, este crearea condiţiilor pentru dezvoltarea conţinutului digital moldovenesc; trei: creşterea capacităţilor de utilizare a cetăţenilor Republicii Moldova şi al patrulea lucru, foarte important, este asigurarea securităţii cibernetice, deoarece cu cât e mai multă deschidere în spaţiu online, cu atât mai vulnerabili suntem ca cineva să aibă acces la datele personale. Dar ziceam că vreau să vă aduc doar un simplu exemplu, un obiectiv foarte ambiţios care este stipulat în această strategie, este ca cetăţenii în viitor să nu mai prezinte niciun fel de certificate, niciun fel de acte în raport cu instituţiile statului decât buletinul de identitate, actul care vorbeşte despre identitatea mea, mă identifică, de fapt, ca cetăţean al Republicii Moldova. În rest, este obligaţiunea instituţiilor statului să ştie ce instituţie de învăţământ am absolvit, unde am lucrat, ce valori mobiliare sau imobiliare am şi aşa mai departe, deoarece informaţiile acestea sunt stocate în instituţiile statului şi nu trebuie statul să pună pe umerii cetăţeanului să alerge la o instituţie la alta. Pentru că, până la urmă, un certificat ce înseamnă? Un certificat pe suport de hârtie pe care îl ia cetăţeanul de la o instituţie nu pentru el, dar pentru a-l prezenta altei instituţii. Or, dacă voi sunteţi acolo instituţiile statului, lămuriţi-vă cumva între voi şi vedeţi toate informaţiile despre mine.”

Europa Liberă: Sunt scumpe aceste servicii care fac parte din digitalizare?

Pavel Filip: „Nu trebuie să inventăm apa caldă, de fiecare dată. Teoriile de management ne spun foarte clar: identificaţi cauzele care provoacă probleme. Nu este aşa de simplu că, odată cu digitalizarea tuturor serviciilor, noi am rezolvat problemele în stat. Pentru că digitizarea sau punerea serviciilor în dimensiune electronică nu înseamnă altceva decât uşurarea lucrului, dar nu vine să ne rezolve toate problemele. Dacă facem o paralelă cu o fabrică, uzină sau oricare companie comercială, nu înseamnă că, dacă îţi cumperi un soft bun, tu ţi-ai rezolvat toate problemele. Dacă nu poţi produce calitativ, dacă nu poţi vinde produsul pe care îl ai, softurile, programele nu te ajută. De aceea, şi aici trebuie să fim foarte atenţi cu digitalizarea serviciilor, pentru că, mai întâi, noi trebuie să organizăm procesele în aşa mod, ca apoi, digitalizate, să putem strânge roadele din acestea, altfel noi riscăm în unele cazuri să digitalizăm haosul care mai există într-o instituţie sau alta.”

Europa Liberă: Vă întrebam dacă costurile sunt mari, pentru că oricum trebuie să aplicaţi nişte tehnologii de ultim model.

Pavel Filip: „Majoritatea instituţiilor îşi au bazele de date în format electronic. Noi trebuie acum doar să organizăm procesele în aşa mod, - cel mai important lucru ar fi interoperabilitatea sistemelor, - ca să avem accesul o instituţie la alta. În vederea aceasta şi centrul e-gov acum a lansat M-Cloud-ul, un server mare comun, care ar trebui să integreze toate sistemele. Deci eu spuneam, în linii generale, sunt elaborate deja şi există foarte multe baze de date. Noi trebuie să vedem acum cum le adunăm împreună. Deci noi nu trebuie să creăm absolut tot de la început. Trebuie să vedem cum integrăm toate aceste date. Şi aici este foarte importantă deschiderea instituţiilor statului în acest sens.”

Europa Liberă: Aceasta înseamnă că mai sunt instituţii care sunt închise?

Pavel Filip: „Care sunt închise. Şi este un lucru absolut logic. Să nu dau numele unei instituţii sau alta, dacă instituţia astăzi obţine bani grei din vânzarea certificatelor, cam de ce această instituţie ar trebui să fie deschisă şi să ofere accesul la unele date gratis? În viziunea mea, pentru a-i face mai înţelegători pe oamenii care lucrează în instituţii, în prima etapă, eu aş interzice vinderea informaţiei sau încasarea banilor pentru un certificat sau altul. Ar fi primul pas catalizator ca instituţiile să dea accesul centrelor la datele pe care le ţin acolo. Pentru că, dacă eu oricum nu obţin bani din aceasta, de ce ar trebui să fac un lucru suplimentar? Eu îmi deschid datele să aveţi acces şi atunci am mai puţină bătaie de cap. Adică trebuie examinaţi minuţios toţi paşii pe care îi facem, dar unul dintre paşii importanţi acesta este – ca instituţiile să fie mai deschise ar trebui să anulăm încasarea banilor pentru eliberarea certificatelor. Şi cu atât mai mult că am vorbit despre acest paradox.”

Europa Liberă: Şi de ce întârzie aprobarea de către guvern a acestei strategii?

Pavel Filip: „Este o întrebare pe care mi-am pus-o şi eu. Deci nu vreau să fac multe discuţii. Sper să depăşim şi constrângerile care sunt la etapa aceasta.”

Europa Liberă: În ce au constat aceste constrângeri?

Pavel Filip: „Sunt nişte neînţelegeri: cine oferă certificatele pentru semnătura electronică, o instituţie sau alta. Eu sper să depăşim aceste lucruri, cât mai repede, pentru că această strategie urmează să fie implementată. Este una bună pentru Republica Moldova. Şi să nu uităm că suntem în epoca societăţii informaţionale şi cineva spunea că acuma a merge înseamnă că stai pe loc, dar dacă vrem să ne mişcăm înainte, cât de cât, trebuie să alergăm, ca să nu rămânem în urmă. Pentru că astăzi, în Republica Moldova, cât de cât domeniul tehnologiei, informaţiei şi comunicaţiilor este dezvoltat, în raport cu alte domenii, avem chiar 9% din produsul intern brut. Dar, dacă ne vom mişca inert înainte, riscăm să rămânem în urmă şi în acest domeniu.”

Europa Liberă: Se creează impresia că centrul, Chişinăul, ar merge înainte, iar teritoriul, provincia ar mai rămâne în urmă. Şi atunci dacă nu există această simbioză, iarăşi probleme vor apare.

Pavel Filip: „În „Moldova digitală 2020” veţi vedea, acolo este foarte clar scris cum depăşim toate aceste situaţii şi cum implicăm şi toate periferiile, ca să fie într-un circuit unic şi centrul, şi administraţiile publice locale, dar şi cele centrale. Sunt programe atractive. Pentru a-i atrage pe cetăţeni în acest circuit, noi trebuie să creă nişte condiţii atractive pentru ei. Oamenii trebuie să înţeleagă: lucrul aceasta este pentru mine comod, este confortabil, îmi aduce economie de timp, îmi aduce economie de bani. Cunoşteam un caz la Teleneşti când un primar mai modern a ajuns să-şi ia semnătura electronică, dar când i-au spus cât costă semnătura electronică şi apoi mentenanţa, şi serviciile puţine la care are acces, el a refuzat. Nu este o afacere eficientă, că nu are acces la atât de multe informaţii, ca să plătească bani pentru ea, cu atât mai mult, an de an, mentenanţa sau reînnoirea certificatului. De aceea noi trebuie să fim foarte atenţi în acest sens. Pentru că nu este important doar să oferim semnătura electronică. Este important să ne punem întrebarea ce face cetăţeanul, ce face autoritatea cu această semnătură electronică. Or, dacă eu nu am prea multe servicii, nu are sens să îmi iau această semnătură electronică.”

Europa Liberă: Din moment ce avem încă foarte mulţi posesori de paşapoarte URSS, e foarte greu ca acest cetăţean să vină să pretindă la nişte servicii pe care le puteţi şi le veţi putea dumneavoastră oferi pentru comoditatea lui.

Pavel Filip: „Este adevărat şi aici iarăşi intrăm într-o zonă paradoxală, deoarece proiectul hotărârii de guvern în acest sens a fost elaborat şi este înaintat guvernului încă din luna februarie. Chiar îmi pare rău că lucrurile nu se mişcă mai repede. A fost un lucru enorm, au fost implicaţi în grupul de lucru şi CEC-ul, şi Ministerul de Finanţe, şi Ministerul Sănătăţii, şi Ministerul Justiţiei. Şi noi am găsit o formulă foarte bună. Cunoaşteţi câte discuţii au fost în jurul paşapoartelor sovietice. Am venit chiar cu altă abordare, că nu din 1 septembrie 2014, vor fi interzise, dar guvernul se obligă, până în 1 septembrie, să asigure preschimbarea paşapoartelor sovietice. Şi aici vreau să vă spun că Ministerul Justiţiei, acolo unde este cazul, că la oficiile stării civile, trebuie să obţină nişte acte, le oferă gratis, Ministerul Sănătăţii şi-a luat angajamentul că, pentru grupa sanguină, iarăşi nu va încasa bani, le oferă gratis, şi noi ne-am asumat responsabilitatea că preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic în buletine de identitate o facem gratis. Şi acolo unde persoanele nu se pot mişca, nu pot veni la birourile de examinare, va merge oficiul mobil la ele acasă ca să le asigure preschimbarea acestor paşapoarte.”

Europa Liberă: Şi ce aţi reuşit, oferind atâtea facilităţi?

Pavel Filip: „Nu a fost deocamdată aprobat acest plan de acţiuni, pentru că mai departe vin modificări în unele legi, care, trebuie, dincolo de faptul că planul va fi aprobat la guvern, în Parlament trebuie să operăm modificări în 3 sau 4 legi.”

Europa Liberă: Domnule ministru, amintiţi-ne numărul cetăţenilor care sunt posesori ai paşapoartelor de tip sovietic.

Pavel Filip: „Sunt în jur de 240.000 de cetăţeni, un număr impunător. Dar eu cred că nu este atât de important numărul cetăţenilor, cât fenomenul propriu-zis. Pe de o parte, noi elaborăm şi suntem gata să eliberăm buletine electronice, dar, pe de altă parte, avem paşpoartele sovietice.”

Europa Liberă: Contrastul e prea mare.

Pavel Filip: „Exact. Noi am muncit foarte mult la elaborarea acestui plan de acţiuni şi chiar am prevăzut acolo toate momentele. Una din constrângeri, nu mă veţi crede, dar era aceea că cetăţenii nu vor să îşi schimbe paşapoartele pentru că în acestea au câte o poză în care sunt mai tineri şi mai frumoşi. Şi atunci noi am decis că nu le vom lua paşapoartele, le lăsăm, doar le găurim şi le aplicăm o ştampilă că sunt expirate, fără să luăm aceste acte. Este acuma obligaţiunea noastră să aprobăm acest document ca să ne putem mişca înainte.’

Europa Liberă: Cât de receptivi sunt agenţii economici la toate aceste schimbări pe care încercaţi să le faceţi şi întru susţinerea mediului de afaceri?

Pavel Filip: „Nu ne putem plânge pe agenţii economici. Sunt foarte receptivi. Pentru că, până la urmă, toate lucrurile acestea vin şi în confortul agenţilor economici. Dacă ar fi să examinăm, de pildă, ambuteiajele prin oraş, sunt foarte multe maşini în care merg contabilii, se duc la bănci pentru a-şi duce actele, cetăţenii se duc la instituţiile statului pentru a obţine certificate şi dări de seamă, şi aşa mai departe. Odată ce trecem în dimensiunea digitală, oamenii vor fi în situaţia să se mişte şi mai puţin prin oraş. Şi rezolvăm şi altă problemă, cum ar fi traficul foarte intens în oraş, aglomerat.”