Cum se vede Moldova de la ONU

Europa Liberă: Ce ştie şi ce nu ştie lumea despre Organizaţia Naţiunilor Unite?

Ion Botnaru: „Noi avem în fiecare an, în septembrie, Adunarea Generală a ONU, dezbaterile generale din prima săptămână. Acolo se efectuează un schimb de opinii în principalele probleme cu care se confruntă comunitatea internaţională, probleme strategice. Cred că lumea ştie totul despre Consiliul de Securitate, activităţile Consiliului de Securitate, succese, insuccese, problemele care s-au ivit în legătură cu situaţia din Siria, din alte regiuni ale lumii. Mai puţin se cunoaşte despre activitatea Adunării Generale, cel mai democrat parlament care există pe globul pământesc. Deoarece şi o ţară cu 75.000 de locuitori ori cu 200.000 de locuitori şi cea mai mare ţară, cu 1,5 mlrd locuitori – toate au un vot în Adunarea Generală a ONU. Consider că acesta este cel mai democratic parlament. În ultimul timp, pe agenda Adunării Generale, vin majoritatea problemelor cu caracter social-economic şi chiar politic, mai ales, ca rezultat al impasului proceselor care decurg în Consiliul de Securitate, unde este mai greu de găsit numitor comun.”

Europa Liberă: Acolo şi dreptul la veto este unul decisiv...

Ion Botnaru

Ion Botnaru: „Absolut. A propos, de dreptul la veto, în calitatea mea de secretar al procesului interguvernamental de reformă a Consiliului de Securitate, este una din principalele discuţii, principalul factor care creează anumite obstacole în procesul de reformare a Consiliului de Securitate.”

Europa Liberă: Domnule Botnaru, cum se vede Moldova de la ONU? Pentru că, la înalta tribună a Organizaţiei Naţiunilor Unite, reprezentanţii ţării au abordat deseori problemele din societatea moldavă.

Ion Botnaru: „Ca fost reprezentant permanent, chiar când activam acolo, noi am reuşit să includem în rezoluţia Adunării Generale a ONU problema transnistreană, mai târziu, a apărut problema conflictelor îngheţate, unele ţări ale GUAM-ului, de asemenea, au puncte pe agenda zilei. Organizaţia Naţiunilor Unite are astăzi 193 de ţări membre. Prezentarea poziţiei oricărei ţări în faţa întregii comunităţi internaţionale este un important pas politic. Dar acesta este, abia, un pas pentru informarea tuturor statelor despre problemele cu care se confruntă cutare sau cutare ţară. Sunt importanţi sunt paşii ce urmează după această declaraţie, vă spun aceasta din punct de vedere al procedurii. Deci tematica unei întâlniri neformale poate să se transforme într-o rezoluţie a Adunării Generale, poate deveni o temă de discuţie, în care specialiştii vor privi această problemă nu numai din punctul de vedere al Republicii Moldova, dar inclusiv al Federaţiei Ruse, OSCE, SUA, Ucrainei, al tuturor factorilor care, mai mult sau mai puţin, sunt cointeresaţi în soluţionarea acestei probleme. Desigur, când vorbesc despre o rezoluţie, nu e numaidecât o rezoluţie a Adunării Generale, mai există 6 comitete.”

Europa Liberă: Foarte multă lume cunoaşte despre existenţa forţelor de menţinere a păcii sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite. Mai nou, se vorbeşte şi despre transformarea forţelor pacificatoare din Zona de Securitate de la Nistru într-o forţă cu statut civil. Ar ajuta aceasta la reglementarea problemei transnistrene?

Ion Botnaru: „Vreau să vă spun, ca membru al Secretariatului Organizaţiei Naţiunilor Unite, noi suntem foarte mândri de pacificatorii noştri, pacificatorii care activează sub egida ONU. Ultima misiune a fost creată chiar recent, pentru a fi expediată în Mali. Noi ştim că există probleme, deoarece mandatul este dat de Consiliul de Securitate, depinde care mandat, cum a fost formulat, balanţa intereselor celor care au participat la negocieri etc. Din păcate, eu nu cunosc detaliile aşa-ziselor forţe pacificatoare din stânga Nistrului, nici ultimele evoluţii, dar există anumite criterii pentru forţele de pacificare, există criteriile ONU. În ultimul timp, tot mai des sunt implicate organizaţiile regionale, de exemplu, e vorba de rolul pe care îl joacă Africa, în special, Uniunea Africană în Somalia şi acum în Mali. Forţele pacificatoare primesc mandatul Consiliului de Securitate, dar au un rol mai specific acolo. Toate aceste elemente evident că ţin de ONU. Probabil, unele experienţe pot fi utile vizavi de rolul structurilor regionale.”

Europa Liberă: Despre ONU se vorbeşte ca despre o structură care promovează cu insistenţă pacea. ONU mai are şi agenţii care luptă foarte mult cu sărăcia. Moldova rămâne a fi un stat în curs de dezvoltare. Cum se vede sărăcia în Moldova?

Ion Botnaru: „E o întrebare extrem de importantă şi ea se află pe agenda ONU. În 2015 expiră termenul pentru implementarea obiectivelor milenare în domeniul dezvoltării. Moldova are aici o poziţie. Sunt anumite scopuri care au fost atinse. Mai este timp pentru a întreprinde eforturi suplimentare, ca să nu nimerim în lista neagră pe domeniul acesta.”

Europa Liberă: Câtă sărăcie este pe glob?

Ion Botnaru: „Din păcate, prea multă. Dar în urma realizării acestui program milenar, în primul rând, Africa a făcut nişte paşi, cu rezultate foarte bune, America Latină, Caraibe, de asemenea, ţările în curs de dezvoltare. Chiar dacă luăm China, sute de milioane de oameni au fost scoşi din sărăcie. Există încă multe probleme. Şi totuşi eu cred că în 2015 acesta va fi un succes. Şi mai important e că deja Organizaţia Naţiunilor Unite lucrează pentru perioada post-2015. Trebuie să luăm, în primul rând, rezultatele summit-ului Rio+20: au fost create câteva structuri noi. Extremă importanţă există în combaterea sărăciei, în combaterea foamei, a schimbărilor care au loc...”

Europa Liberă: ...climaterice.

Ion Botnaru: „Secretarul general Ban Ki-moon acordă o bună parte din eforturile sale anume acestor probleme. Şi, a propos, un şir de structuri noi au fost create, ca rezultat al deciziilor de la Rio. Ele vor fi instituționalizate şi vor începe activitatea, chiar pe parcursul lunii septembrie, când va începe cea de-a 68-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.”

Europa Liberă: ONU e cunoscută în Moldova prin PNUD, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, există multă asistenţă din partea acestui program pentru implementarea unui număr foarte mare de proiecte în Republica Moldova.

Ion Botnaru: „PNUD este un fond.”

Europa Liberă: Care s-a focusat, în mare parte, pe respectarea drepturilor omului.

Ion Botnaru: „Nu numai. Eu aş spune pe domeniul social-politic, în special, pe drepturile omului. Practic reprezentanţii PNUD-ului sunt şi reprezentanţii ONU. Dar vreau să abordez întrebarea dumneavoastră oarecum altfel. Nu Organizaţia Naţiunilor Unite caută ţările pentru a le ajuta. Ţările solicită Organizaţiei Naţiunilor Unite, agenţiilor, fondurilor şi programelor ajutor, susţinere, în realizarea diferitelor probleme. Aici iniţiativa vine nu din partea ONU, pentru că ar putea fi interpretată într-un fel sau altul, dar de la ţara membră. Există posibilitatea extraordinar de importantă de adresare la ONU, de a trimite un semnal politic extrem de important tuturor structurilor ONU şi reprezentanţilor celor 192 de ţări membre. Aici sunt realizările, dar aici sunt şi obstacolele, aici sunt şi problemele. Ar fi şi mai bine dacă noi vom fi în stare să spunem că vedem căile de soluţionare, dar avem nevoie de suport, fie de expertiză, fie know-how, fie tehnologie şi aşa mai departe. Eu ştiu că foarte multe ţări membre au fonduri, sunt gata să ajute, dar noi trebuie să trimitem acest semnal, trebuie să trimitem acest semnal la cel mai înalt nivel politic. Şi atunci, sigur, semnalul urmează a fi continuat prin paşii întreprinşi, în primul rând, de Ministerul de Externe, dar şi de alte diferite ministere de ramură, şi rezultatele numaidecât vor fi. La drept vorbind, când aud că cineva a donat 50.000 de dolari, nu consider că este o noutate. Eu aş vrea să aud noutăţi despre un proiect de 3 mln de dolari, un proiect de 5 mln dolari, realizat pe parcursul câtorva ani.”

Europa Liberă: De unde ONU are bani?

Ion Botnaru: „Structurile afiliate ONU primesc susţinere individuală de la ţările membre. Şi dacă există o problemă cu ecologia în Republica Moldova, eu vă asigur, că, spre exemplu, ţările scandinave au un interes direct pentru a susţine programele noastre, ca să se evite poluarea aerului, apei, să fie toate domeniile protejate. Deci astăzi lumea este interconectată. Problemele unui stat, oricât de mic şi de sărac ar fi, dacă nu se depun eforturi, pe parcurs, se transformă în problemele întregii regiuni şi apoi ale întregii lumi.”

Europa Liberă: Nici cotizaţiile de ţară membru ONU nu ar trebui să sperie pentru că, dacă reprezentanţii statului prezintă proiecte convingătoare, atunci o parte din aceşti bani se întorc tot în Moldova?

Ion Botnaru: „Da. Moldova astăzi plăteşte un procent extrem de mic, e printre ţările slab dezvoltate.”

Europa Liberă: Domnule Botnaru, în ce condiţii ar putea secretarul general Ban Ki-moon să viziteze Republica Moldova?

Ion Botnaru: „Secretarul general Ban Ki-moon şi-a declarat deschis intenţia de vizita toate ţările lumii, toate ţările membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.”

Europa Liberă: Şi în Moldova când ar putea să ajungă?

Ion Botnaru: „Eu sunt la curent că există o invitaţie...”

Europa Liberă: ... pe care a lansat-o preşedintele Nicolae Timofti când a fost prezent la ONU. Atunci i-a şi lansat invitaţia domnului Ban Ki-moon să viziteze Republica Moldova.

Ion Botnaru: „Sunt la curent că există asemenea invitaţie. Pot să spun că se lucrează asupra unei posibile vizite. Eu cred că trebuie găsită oportunitatea şi ocazia: fie o ocazie regională, fie o ocazie naţională. Dar eu sunt ferm convins că, până în 2015, poate chiar până în 2014 sau poate anul acesta va avea loc această vizită. Este o chestie de mândrie, inclusiv personală, deşi eu nu pot să influenţez, nu am dreptul şi nici posibilitatea de a influenţa deciziile. Dar sunt ferm convins că secretarul general se va ţine de cuvânt, va vizita inclusiv ţara noastră, aşa cum a mers în mai mult de 100 de alte ţări membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.”