În aşteptarea combaterii corupţiei

Ministrul justiţiei răspunde la întrebările Valentinei Ursu.

Europa Liberă: Printre priorităţile actualului guvern se regăseşte şi combaterea corupţiei. Este un subiect despre care se discută de atâta vreme, însă, din moment ce nu sunt palpabile rezultatele în lupta cu acest flagel, lumea aproape că îşi pierde încrederea că cineva la modul serios luptă cu corupţia.

Oleg Efrim: „Sigur că această percepţie poate să se creeze pentru că şi concetăţenii noştri au un singur criteriu, probabil, de percepere a luptei cu corupţia: atunci când cineva este condamnat pentru fapte de corupţie. Aceasta se întâmplă, însă oamenii, de fapt, aşteaptă să vadă funcţionari publici, fie judecători, fie procurori care sunt condamnaţi cu termen real de închisoare pentru fapte de corupţie. Nu putem să spunem că nu avem astfel de exemple. Poate ele sunt mai puţine la număr decât ar fi aşteptat cetăţenii noştri, ţinând cont de percepţia de corupţie care există la noi în ţară. Guvernul are prioritatea de a combate corupţia, aceasta este scris şi în programul guvernului şi în programul de activitate pentru primele 100 de zile.

Se lucrează intens, cel puţin în cadrul Ministerului Justiţiei, la instrumentele de care noi dispunem şi anume iniţiativele legislative. În curând, va fi scos pentru dezbatere publică un pachet amplu de iniţiative ce ţin de combaterea corupţiei în justiţie. Sunt nişte iniţiative foarte îndrăzneţe, alţii deja şi-au permis să le catalogheze ca fiind contrare Constituţiei, chiar dacă încă n-am ajuns să le discutăm în modul serios. Într-adevăr, la modul în care le abordăm, vorbim despre confiscarea extinsă a averilor, vorbim despre utilizarea testelor de integritate pentru funcţionarii publici, vorbim despre lipsirea de tot felul de beneficii pentru cei care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, înăsprirea pedepselor pentru fapte de corupţie şi multe altele. În curând, vom scoate la dezbare publică aceste iniţiative şi sper că, într-o perioadă relativ scurtă de timp, vom reuşi să le trecem prin Parlament, să devină legi.”

Europa Liberă: Constatarea şi a europenilor, a occidentalilor e că legile nu ar fi proaste, că se perfectează norma legală, dar că mecanismul aplicării lasă mult de dorit.

Oleg Efrim: „Este adevărat. Şi, din acest considerent, reformăm justiţia în general, nu doar pregătim proiecte de legi pentru combaterea corupţiei... Pentru că legile nu sunt altceva decât instrumente pentru autorităţile chemate să combată corupţia. Este vorba despre CNA, în primul rând, şi Procuratura, sigur şi sistemul judecătoresc. Tot ceea ce facem în cadrul Strategiei de reformare a justiţiei se referă la aceste instituţii. Şi aici am să menţionez despre grupul de lucru comun, creat cu procurorul general, pentru elaborarea concepţiei de reformare a Procuraturii şi de pregătire a iniţiativei legislative de reformare. Pentru că doar o procuratură independentă poate să asigure rezultate, să trimită dosare de corupţie în judecată, inclusiv împotriva judecătorilor. Pentru că observăm o lipsă nu doar de condamnări, dar nu avem nici cazuri care ar fi deferite justiţiei în privinţa anumitor categorii de persoane.”

Europa Liberă: Şi de ce întârzie aceste cazuri, care ar trebui să fie deferite justiţiei?

Oleg Efrim

Oleg Efrim: „Probabil, această întrebare ar trebui adresată conducătorilor altor autorităţi. Dacă Ministerul ar avea atribuţii în acest domeniu, aş putea să vă răspund eu care este motivul. Sigur, sunt şi eu interesat să văd, pentru că, dacă anterior se spunea că nu se poate lupta cu corupţia în sistemul judecătoresc din considerentul că judecătorii au imunitate, deja de mai mult de un an de zile le-a fost redusă imunitatea în privinţa infracţiunilor de corupţie, astfel încât Ministerul a pus la îndemâna autorităţilor acest instrument.”

Europa Liberă: Dar nu există nicio acţiune din partea Procuraturii Anticorupţie sau a procurorului general în acest sens?

Oleg Efrim: „Cel puţin, eu nu cunosc informaţii care ar fi făcute publice. Ştiu că au fost anterior două cazuri care s-au finalizat fără a fi transmise în instanţa de judecată. Procurorii au încetat aceste cazuri care vizau doi judecători.”

Europa Liberă: Domnule ministru, Uniunea Europeană a oferit, oferă şi va continua să ofere asistenţă financiară substanţială ca să fie stârpit acest flagel. Dar se pare că nu numai europenii ar fi în aşteptarea unor măsuri concrete în vederea combaterii corupţiei, ci şi cetăţenii Republicii Moldova. Poporul este tare demult în aşteptarea combaterii corupţiei, tragerii la răspundere a judecătorilor corupţi, cu averi de milioane, presa aproape în fiecare zi ne arată ce averi ar fi în proprietatea lor. Aceasta contează, nu?

Oleg Efrim: „Sigur, Uniunea Europeană ne susţine în eforturile pe care le depunem noi pentru a lupta cu corupţia. Dar tot ceea ce facem aicea, acasă, nu facem pentru a-i impresiona pe europeni, o facem pentru cetăţenii noştri. Şi, în primul rând, noi suntem cei care avem nevoie de o societate şi o ţară fără corupţie. Este, în acelaşi timp, greşit să consideri: combaterea corupţiei este doar pedepsirea penală a celor care săvârşesc acte de corupţie. Un aspect foarte important în reprezintă faptele de prevenire a corupţiei şi de a exclude corupţia. Şi aici guvernul a întreprins eforturi considerabile. Tot ce este legat de procesul de digitizare, tot ceea ce este legat de guvernarea electronică sunt acţiuni care contribuie şi vor contribui la eradicarea acestui fenomen. Pentru că acolo unde înlocuieşti funcţionarul cu un computer, computerul nu poate să ceară şi nu poate să primească foloase necuvenite. Şi aici sunt deja un număr mare de servicii electronice pe care le-a lansat guvernul şi în continuare vor fi lansate. Implicit la Ministerul Justiţiei, am pornit procesul de digitizare a arhivei de stare civilă, care sunt printre cele mai solicitate acte din cadrul Ministerului Justiţiei. Săptămâna viitoare, vom lansa serviciul de apostilă electronică, unde, iarăşi, în afara faptului că vom reduce timpul de aşteptare a oamenilor de la 10 zile până la o perioadă de câteva ore, vom exclude rândurile şi vom exclude posibilitatea ca cineva să fie mituit. Şi toate acestea sunt acţiuni inclusiv de prevenire a corupţiei.”

Europa Liberă: Traficul de influenţă e o crimă?

Oleg Efrim: „Sigur. Traficul de influenţă este o crimă şi, în cazul judecătorilor, este una din infracţiunile pentru care ei nu se bucură de imunitate.”

Europa Liberă: Există mult trafic de acest fel?

Oleg Efrim: „Statisticile, dacă vorbim despre condamnări, cred că nu sunt foarte impresionante, la numărul de condamnări. Dar situaţia reală, probabil, este diferită de cea care se reflectă la hotărârile judecătoreşti pronunţate.”

Europa Liberă: Cum gestionaţi această asistenţă care vine din exterior? Pentru că şi aici se găsesc anumiţi politicieni care spun că aţi fi monopolizat această asistenţă.

Oleg Efrim: „Foarte curios... Cum poţi să monopolizezi o asistenţă oferită în bugetul ţării?!”

Europa Liberă: Se fac auzite voci nemulţumite de faptul că această asistenţă este gestionată de către Ministerul Justiţiei.

Oleg Efrim: „Trebuie să fie clar pentru toată lumea, inclusiv pentru cei care vor mai mulţi bani decât ştiu ce să facă cu ei. Distribuirea banilor se face de către Ministerul Finanţelor. Sigur, Ministerul Justiţiei are un cuvânt greu de spus, ca fiind responsabil de implementarea unei legi care se cheamă Strategia de reformă a justiţiei. În relaţia noastră cu Comisia Europeană, care ne oferă această asistenţă, avem nişte obiective tangibile, ce trebuie atinse. Această asistenţă este legată direct de rezultatele pe care le vom obţine şi se regăsesc în această matrice de politici pentru folosirea asistenţei externe. Şi acele instituţii, care nu vor livra rezultatele care se aşteaptă de la ele, nu vor primi aceste sume băneşti. Sigur că sunt nemulţumiri, pentru că toată lumea vrea cât mai mulţi bani, dar nu întotdeauna ştie ce poate să facă cu ei. Şi atunci când doar ceri bani, întrucât consideri că ai nevoie de condiţii mai bune de lucru, urmează să prioritizăm ce facem în primul rând: încercăm să aplicăm tehnologia informaţională în sistemul judecătoresc sau încercăm să cumpărăm covoare?.. Urmează să abordăm, din acest punct de vedere lucrurile.”

Europa Liberă: Până la summit-ul de la Vilnius, până la 30 noiembrie, credeţi că se pot livra rezultate în combaterea luptei cu corupţia? Pentru că, iarăşi, aşteptările sunt mari de la această reuniune a Parteneriatului Estic, iar printre angajamente, Republica Moldova a declarat franc că va combate acest flagel.

Oleg Efrim

Oleg Efrim: „Eu sunt departe de gândul de a porni procese judiciare pe fapte de corupţie doar pentru a impresiona pe cineva. Şi am să repet aici: lupta cu corupţia nu este doar trimiterea în judecată. Sigur că, este una dintre dovezile că se acţionează ferm în acest lucru şi sper şi eu că toţi cei care merită să fie condamnaţi pentru fapte de corupţie vor fi deferiţi justiţiei. Şi sper să se întâmple şi până la summit acest lucru. Dar aceasta trebuie să se întâmple permanent, nu doar pentru a-i impresiona pe europeni, în cadrul summit-ului de la Vilnius. Iar în ceea ce priveşte rezultatele, guvernul zilnic livrează rezultate în lupta cu corupţia şi anume acţiunile care sunt chemate să prevină corupţia.”

Europa Liberă: Şi de ce există totuşi lideri de opinie care exprimă părerea că noul guvern nu va fi viabil, dacă nu va declanşa o luptă clară contra corupţiei?

Oleg Efrim: „Trebuie să facem o deosebire foarte clară între discursurile politice şi realitate. Sigur, sunt oameni interesaţi să nu vadă lucrurile, chiar atunci când ele sunt evidente. Sunt unele critici pe bună dreptate, pentru că, spre exemplu, dacă unul din indicatori este numărul de dosare de corupţie transmise în justiţie, atunci trebuie de impulsionat lucrul în această direcţie.”

Europa Liberă: CNA, Procuratura, Ministerul de Interne, Comisia Naţională de Integritate, Ministerul Justiţiei – aţi reuşit să concentraţi toţi eforturile în atingerea acestui scop?

Oleg Efrim: „Sigur că nu există limite pentru perfecţiune. Dar este important că noi deja acţionăm în cadrul diferitelor grupuri în ceea ce priveşte perfecţionarea mecanismelor care sunt la îndemâna acestor instituţii. Pachetul de legi despre care vorbeam este o dovadă în acest sens, pentru că sunt implicate toate instituţiile menţionate de dumneavoastră şi ele vor servi ca mecanisme suplimentare atât pentru Comisia Naţională de Integritate, cât şi pentru CNA, şi pentru Procuratura Generală. Sunt sigur că şi în continuare vom putea să gestionăm acest proces, astfel încât să obţinem rezultate cuantificabile, care pot fi resimţite de cetăţeanul nostru.”

Europa Liberă: Cum explicaţi faptul că, atunci când totuşi se găsesc făptaşi care ar fi comis infracţiuni în proporţii destul de mari, imediat din partea lor apare replica: „Dosarele se fac la comandă.”? Se iniţiază dosare la comandă în Moldova?

Oleg Efrim: „Îmi vine greu să vă răspund la această întrebare. Pentru că, până la urmă, un dosar, dacă nu ajunge în instanţă, atunci, sigur, există suspiciuni că cineva ar fi fost interesat să pornească un astfel de dosar. Eu tare sper că acest fenomen s-a oprit şi noi nu-l vom avea. Pentru că, în afara faptului că aceasta este o violare a drepturilor omului, pentru fiecare om târât pe nedrept în instanţa de judecată, într-un dosar penal, statul suportă cheltuieli. Şi, în loc să folosim aceşti bani inclusiv pentru a majora salariile procurorilor şi ale poliţiştilor, judecătorilor, noi urmează să plătim despăgubiri. Şi aceasta nu este bine. Oricum, până la urmă, instanţa de judecată este acea care decide dacă este o persoană vinovată sau nu. Dar fiecare organ, care iniţiază o urmărire penală care nu se soldează cu un rezultat în instanţa de judecată, trebuie să facă concluziile respective, iar persoanele din cadrul acestor autorităţi să fir sancţionate.”

Europa Liberă: În opinia ministrului Justiţiei, sunt structuri care totuşi mimează lupta cu corupţia?

Oleg Efrim: „Nu ştiu dacă putem să ne referim la structuri în general, dar sunt sigur că sunt persoane care fac acest lucru.”

Europa Liberă: Recent preşedintele ţării a zis că ar putea să nu confirme în funcţia de judecători câteva persoane. Daţi dreptate şefului statului?

Oleg Efrim: „Îi dau dreptate, în primul rând, pentru faptul că este autoritatea care poate să facă acest lucru, dacă are motive întemeiate. Domnul preşedinte, fiind judecător de carieră, cunoaşte lucrurile foarte bine, ce se întâmplă atât în sistemul judecătoresc, cât şi, probabil, şi persoane concrete din sistemul judecătoresc. Sunt sigur că, fiind judecător de carieră, atunci când decide să nu promoveze un judecător, înţelege toată responsabilitatea pe care o are şi ştie ce face. Nu am niciun dubiu.”

Europa Liberă: Dar este adevărat că se mai promovează în funcţii magistraţi fără ca ei să merite?

Oleg Efrim: „Promovarea judecătorilor este atribuţia Consiliului Superior al Magistraturii. Şi atunci când, în acest sens, este o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii, unde deciziile se iau cu o majoritate calificată de voturi, de cele mai dese ori, preşedintele nu prea are de ales, el este obligat. Deci chiar dacă el respinge să numească un judecător, dacă Consiliul Superior al Magistraturii revine la acest subiect, atunci preşedintele ţării nu are altă posibilitate decât să semneze acest decret, chiar dacă consideră că magistratul nu merită...”